Crypto.com face un pas rar pentru o companie născută în lumea cripto: intră pe culoarul supravegherii bancare federale din Statele Unite. Office of the Comptroller of the Currency, instituția care autorizează și supraveghează băncile naționale americane, a acordat companiei o aprobare condiționată pentru înființarea unei bănci naționale de tip trust.
Entitatea urmează să se numească Foris Dax National Trust Bank și, după îndeplinirea condițiilor impuse de regulator, va funcționa sub numele Crypto.com National Trust Bank.
Potrivit materialului publicat de Cryptology.ro, site de știri și analize crypto în limba română, decizia OCC marchează o schimbare de ritm în felul în care industria încearcă să se așeze, mai vizibil, în cadrul regulilor federale.
Ce acoperă aprobarea și ce rămâne în afara ei?
Formularea cheie este condiționată. Cu alte cuvinte, OCC a spus da în principiu, însă nu a apăsat încă butonul final. Crypto.com trebuie să îndeplinească cerințe legate de capital, guvernanță, managementul riscurilor și proceduri interne. Abia după aceste etape banca poate începe efectiv să opereze.
De asemenea, merită clarificat din start ce tip de bancă este aceasta. O bancă națională de trust nu seamănă cu banca din colțul străzii. Nu atrage depozite de la public, nu oferă conturi curente și nu acordă credite. Rolul ei este altul: servicii fiduciare și de custodie. În limbaj accesibil, custodia înseamnă păstrarea și administrarea în siguranță a activelor clienților, iar în cazul activelor digitale poate include și decontarea tranzacțiilor și anumite servicii conexe, precum staking, acolo unde cadrul permite.
Un charter național reduce, în teorie, presiunea licențelor fragmentate de la nivel de stat. Pentru companiile care vor să lucreze cu clienți instituționali, uniformitatea contează. O bancă aflată sub supravegherea OCC vorbește aceeași limbă de conformitate peste tot în SUA, chiar dacă realitatea rămâne complexă.
De ce schimbă discuția pentru piață?
Piața cripto s-a maturizat, dar partea de infrastructură a rămas, mult timp, o zonă în care încrederea se negocia cu promisiuni și branduri. Pentru instituțiile mari, asta nu e suficient. Un administrator de fond sau un emitent de produse tranzacționate la bursă are nevoie de un cadru predictibil, de controale interne, de audit și de un supraveghetor clar.
Din acest motiv, o bancă națională de trust poate deveni o piesă importantă pentru adoptarea instituțională: nu pentru că reduce riscul la zero, ci pentru că îl pune într-o arhitectură familiară marilor jucători. În plus, o firmă care operează sub supraveghere federală devine, inevitabil, mai ușor de integrat în parteneriate cu instituții tradiționale, acolo unde comitetele de risc cer, înainte de orice, reguli și responsabilități bine delimitate.
Cum a ajuns Crypto.com în punctul acesta?
Cererea pentru charter a fost depusă în octombrie 2025, iar aprobarea condiționată a fost anunțată pe 23 februarie 2026. Crypto.com a fost fondată în 2016 și are sediul în Singapore, iar în ultimii ani și-a construit profilul de conformitate printr-o rețea de licențe și înregistrări în mai multe jurisdicții.
În Statele Unite, compania opera deja o structură de custodie la nivel de stat, în New Hampshire, prin Crypto.com Custody Trust Company. Mesajul transmis acum este că noua bancă de trust își propune să ofere un cadru federal pentru servicii de custodie și decontare, adresate în special clienților instituționali.
Un val de chartere OCC și o competiție care se mută în reguli
Crypto.com nu este singura companie care încearcă să se poziționeze în această zonă. În decembrie 2025, OCC a acordat aprobări condiționate pentru mai multe nume importante din industrie, inclusiv Circle, Ripple, Paxos, BitGo și Fidelity Digital Assets. Semnalul a fost clar: regulatorul este dispus să primească, în anumite condiții, infrastructura cripto sub umbrela supravegherii bancare federale.
În februarie 2026, Bridge, companie de infrastructură pentru stablecoin-uri achiziționată de Stripe în 2024, a primit și ea aprobarea condiționată. Mișcarea spune multe despre direcția pieței: stablecoin-urile și custodia nu mai sunt doar un subiect de nișă, ci un teritoriu pentru care se construiesc instituții, procese și standarde.
GENIUS Act și cadrul care a grăbit alinierea
În spatele acestui val stă și schimbarea legislativă. GENIUS Act, lege federală dedicată reglementării stablecoin-urilor, a fost promulgată pe 18 iulie 2025. Legea stabilește un cadru pentru activitățile legate de stablecoin-uri de plată și introduce cerințe care obligă emitenții să fie mult mai clari în privința rezervelor și a modului în care pot răscumpăra monedele.
Când regulile devin explicite, companiile mari preferă să le îmbrățișeze, nu să le evite. Un charter de trust poate fi, pentru mulți, drumul cel mai direct spre un statut care le permite să lucreze cu instituții prudente, fără să-și construiască fiecare relație de la zero.
Reacția băncilor tradiționale și frâna pusă din reflex
Băncile clasice privesc această deschidere cu rezerve. Asociații precum American Bankers Association au cerut OCC să încetinească ritmul, argumentând că un charter de trust nu ar trebui să devină o ocolire a altor forme de supraveghere, mai ales acolo unde intră în discuție competențe ale autorităților de piață. Mesajul lor, spus mai elegant sau mai direct, este că noii veniți nu ar trebui să primească avantajele unei umbrele federale fără toate costurile pe care le presupune banking-ul tradițional.
În același registru, alte organizații din industrie au ridicat întrebări despre limitele legale ale interpretării OCC și despre cât de departe poate merge modelul de trust, fără depozite și fără credite, într-o economie în care granițele dintre custodie, plăți și investiții se amestecă tot mai mult.
Cine mai așteaptă decizia și de ce tema devine politică?
Printre companiile care urmăresc un charter se află Coinbase, cel mai mare exchange american, care și-a făcut publică ambiția de a se apropia de un model de aplicație financiară completă.
Pentru băncile tradiționale, acesta e genul de concurență care nu vine din cartier, ci dintr-o industrie care vorbește altă limbă, dar cere aceleași drepturi.
În discuție apare și World Liberty Financial, un proiect DeFi asociat cu Donald Trump, care a lansat stablecoin-ul USD1 în 2025 și a depus în ianuarie 2026 o cerere pentru o entitate de trust. Legătura politică a alimentat, inevitabil, dezbateri despre conflict de interese și despre felul în care ar trebui să arate neutralitatea procesului de autorizare.
De ce OCC pare hotărât să deschidă ușa?
Dincolo de chartere, OCC a făcut pași care arată o schimbare de ton. În a doua parte a lui 2025, instituția a emis scrisori interpretative prin care a confirmat că băncile naționale pot desfășura anumite activități legate de cripto în condiții stricte, de pildă deținerea unor cantități limitate de active digitale pentru a plăti comisioane de rețea sau pentru testarea unor platforme permise, precum și tranzacții de tip intermediere în care banca nu își asumă risc de piață.
Jonathan V. Gould, controlorul monedei, a vorbit public despre nevoia unui flux mai sănătos de bănci noi și despre rolul OCC în chartering, într-un moment în care interesul a crescut vizibil. În 2025, instituția a primit 18 cereri de charter, un volum care sugerează că intrarea fintech-urilor și a companiilor cripto în zona licențelor bancare nu mai e o excepție.
Ce urmează pentru Crypto.com și pentru industria cripto?
Pentru Crypto.com, următorul prag este transformarea aprobării condiționate într-una finală. Asta înseamnă, mai puțin spectaculos, multă muncă de conformitate și de construcție instituțională. O bancă, chiar și una de trust, nu se ține doar în comunicat, ci în politici interne, controale, oameni și răspundere.
Pentru industrie, mesajul este că granițele dintre cripto și finanțele tradiționale se mută din zona sloganurilor în zona procedurilor. Firmele care vor să joace în liga instituțională încep să accepte că drumul trece prin supraveghere, nu pe lângă ea.
Mihai Popa, analist și jurnalist la Cryptology.ro, subliniază că un charter de trust nu transformă un exchange într-o bancă clasică, dar îl așază într-un regim de control pe care instituțiile mari îl recunosc și îl pot lua în calcul fără rezervele obișnuite.
