De ce sunt valoroase criptomonedele?

Criptomonedele au devenit un fenomen global în ultimul deceniu, transformând modul în care gândim la bani și la valoare. Dar ce sunt, de fapt, aceste criptomonede?

Pe scurt, o criptomonedă este o monedă digitală sau virtuală, securizată prin criptografie, care funcționează pe baza unei tehnologii de registru distribuit numită blockchain. În loc să existe monede sau bancnote fizice, criptomonedele sunt pur digitale și își păstrează evidența tranzacțiilor într-o bază de date publică și distribuită între mii de computere din întreaga lume.

Acest lucru înseamnă că nu există o bancă centrală sau o autoritate guvernamentală care să controleze emisia sau transferul de criptomonede – ele sunt descentralizate prin design.

Blockchain-ul acționează ca un registru public în care fiecare tranzacție este grupată în blocuri, legate între ele într-un lanț (de aici și numele de block–chain, adică lanț de blocuri). Fiecare bloc conține un set de tranzacții validate și este conectat criptografic de blocul anterior, astfel încât securitatea și integritatea datelor sunt garantate de însăși structura lanțului.

O trăsătură cheie a blockchain-ului este că este transparent și rezistent la modificări: odată adăugată o tranzacție într-un bloc confirmat, este extrem de dificil de modificat retroactiv conținutul acelui bloc, deoarece ar necesita acordul majorității rețelei și recalcularea tuturor blocurilor ulterioare.

Această securitate criptografică și lipsă a intermediarilor tradiționali (cum ar fi băncile) conferă criptomonedelor un caracter unic și inovator. Prima criptomonedă din lume, Bitcoin, a fost lansată în ianuarie 2009 de către o persoană sau grup pseudonim Satoshi Nakamoto. Bitcoin a fost creat cu scopul declarat de a permite plăți online directe între două părți, fără a trece printr-o instituție financiară, așa cum a explicat însuși Nakamoto în documentul său fondator (whitepaper).

La momentul lansării, Bitcoin nu avea practic nicio valoare – în primele luni de existență, valoarea sa era aproape de zero, iar primele tranzacții au stabilit prețuri infime (de ordinul fracțiunilor de cent) pentru 1 BTC.

O anecdotă faimoasă este tranzacția din mai 2010 când 10.000 BTC au fost folosiți pentru a cumpăra două pizza, eveniment cunoscut acum ca „Bitcoin Pizza Day”. Dacă acei Bitcoin ar fi fost păstrați, valoarea lor ar fi ajuns la sute de milioane de dolari câțiva ani mai târziu – un exemplu extrem care ilustrează creșterea uriașă a valorii Bitcoin în timp.

Astăzi, există mii de criptomonede diferite (precum Ethereum, Solana, Cardano, etc.), fiecare cu propriile caracteristici și utilități. Împreună, piața criptomonedelor a atins o capitalizare de piață de peste 3 trilioane de dolari la apogeul ei în noiembrie 2021, rivalizând ca mărime cu piețele tradiționale.

După o scădere în 2022, piața și-a revenit, depășind din nou valoarea de 3 trilioane USD la sfârșitul lui 2024, semn că interesul investitorilor rămâne ridicat. Însă, având în vedere că criptomonedele nu sunt „înzestrate” de un guvern cu statut de monedă cu curs legal și nu sunt susținute de active fizice (cum ar fi aurul pentru bancnotele din trecut), apare întrebarea centrală: de ce au ele valoare?

Ce determină oamenii și piețele să considere că aceste monede digitale merită zeci de mii de dolari per unitate în unele cazuri? În continuare, vom explora factorii principali care conferă valoare criptomonedelor, vom examina exemple concrete de criptomonede majore și evoluția prețurilor lor, vom înțelege noțiuni de analiză tehnică a graficelor de preț și vom compara criptomonedele cu alte clase de active precum aurul, acțiunile sau valutele tradiționale.

Scopul este să oferim o perspectivă clară, pe înțelesul tuturor, asupra motivelor pentru care criptomonedele sunt considerate valoroase și ce viitor ar putea avea acestea.

Ce conferă valoare criptomonedelor? Factorii cheie

Valoarea unei criptomonede provine dintr-o combinație de factori fundamentali și de percepție. Spre deosebire de banii tradiționali (fiat, emisi de guverne) care își trag valoarea din încrederea în autoritatea statului și din faptul că sunt acceptați pe scară largă ca mijloc de plată, criptomonedele își bazează valoarea pe mecanisme diferite. Iată principalii factori care fac criptomonedele valoroase:

Utilitatea (utilitatea practică și tehnologică)

Unul dintre cei mai importanți factori de valoare este utilitatea unei criptomonede – cu alte cuvinte, ce poți face cu ea, ce problemă rezolvă sau ce funcționalitate oferă. O criptomonedă este cu atât mai valoroasă cu cât are mai multe utilizări practice în ecosistemul digital.

De exemplu, Bitcoin a fost conceput inițial ca un sistem de plată electronic (peer-to-peer), deci utilitatea sa de bază este aceea de a transfera valoare oriunde în lume, rapid și fără intermediari. Pe de altă parte, Ethereum (a doua cea mai mare criptomonedă) a extins conceptul introducând contractele inteligente (smart contracts) – mici programe care rulează pe blockchain și care permit crearea de aplicații descentralizate (DeFi, NFT-uri, jocuri, etc.).

Această versatilitate face ca Ethereum să aibă o cerere mare, deoarece dezvoltatorii și utilizatorii îl folosesc ca platformă, nu doar ca monedă. Faptul că Ethereum oferă o platformă întregii industrii de aplicații descentralizate îi conferă o utilitate intrinsecă, sporindu-i valoarea de piață.

În general, dacă o criptomonedă rezolvă o problemă reală sau oferă o funcționalitate inovatoare (de exemplu, viteze mai mari de tranzacționare, confidențialitate sporită, contracte inteligente, stocare descentralizată de fișiere, etc.), atunci are șanse să fie adoptată și apreciată de comunitate, deci să capete valoare.

Utilitatea generează cerere: oamenii vor cumpăra o criptomonedă pentru a folosi rețeaua sau aplicațiile asociate acesteia, ceea ce, prin mecanismul cerere-ofertă, tinde să crească prețul.

Raritatea (oferta limitată și deficitul)

Un alt factor esențial este raritatea monedei. În economie funcționează legea de bază a cererii și ofertei: dacă un bun este limitat ca disponibilitate și cererea pentru el crește, prețul tinde să crească.

Multe criptomonede (precum Bitcoin) au fost concepute deliberat cu o ofertă limitată.

Bitcoin, de exemplu, are o ofertă maximă fixată la 21 de milioane de monede ce vor fi create vreodată. Acest plafon absolut creează o raritate digitală – niciun guvern sau entitate centrală nu poate „tipări” Bitcoini suplimentari din senin.

Pe măsură ce tot mai mulți oameni vor să dețină o parte din acest stoc limitat, concurând pe o cantitate finită, prețul este împins în sus. Prin design, Bitcoin devine tot mai rar pe măsură ce trece timpul, deoarece ritmul în care sunt produși bitcoini noi scade la fiecare patru ani (prin mecanismul numit halving – înjumătățirea recompensei pentru minerii de Bitcoin).

Astfel, pe măsură ce oferta crește tot mai încet, iar cererea (popularitatea) crește, teoria economică spune că prețul ar trebui să crească. De aceea, Bitcoin este adesea comparat cu aurul – un ”aur digital” – deoarece și aurul este relativ rar în natură și greu de extras, ceea ce i-a conferit istoric valoare.

În mod similar, multe alte criptomonede își limitează oferta sau au mecanisme de ardere a monedelor (coin burn) pentru a controla inflația. Desigur, raritatea singură nu este suficientă; dacă ceva este rar dar nimeni nu-l dorește, tot nu are valoare. Dar în cazul criptomonedelor majore, raritatea combinată cu utilitatea și cererea globală le oferă un puternic suport de preț.

Un bun exemplu este chiar Bitcoin: având oferta limitată la 21 de milioane BTC și fiind perceput ca un activ de refugiu contra inflației (similar aurului), investitorii îl consideră o plasă de siguranță împotriva devalorizării monedelor tradiționale.

Efectul de rețea (numărul de utilizatori și acceptarea)

Efectul de rețea este un factor deosebit de important în valorizarea criptomonedelor. Un efect de rețea apare atunci când valoarea unui produs sau serviciu crește pe măsură ce îl folosesc mai mulți oameni.

În contextul criptomonedelor, cu cât o monedă este adoptată de mai mulți utilizatori, comercianți, dezvoltatori și instituții, cu atât ecosistemul său devine mai valoros și mai robust. Gândiți-vă la telefon sau la internet: un telefon este inutil dacă ești singurul care îl deține, dar devine extrem de valoros când toată lumea are unul.

La fel, o criptomonedă folosită de milioane de oameni la nivel global are o utilitate socială și un nivel de încredere mult mai ridicate decât una obscură, folosită de câțiva entuziaști.

Bitcoin beneficiază masiv de efectul de rețea – fiind prima și cea mai cunoscută criptomonedă, a atras de departe cel mai mare număr de participanți (utilizatori, mineri, companii care o acceptă) și de aceea își menține poziția dominantă pe piață.

În mod similar, Ethereum are un efect de rețea puternic în rândul dezvoltatorilor: mii de aplicații și token-uri au fost create pe platforma Ethereum, atrăgând milioane de utilizatori, ceea ce la rândul său motivează alți dezvoltatori să o folosească, crescând cererea de Ether (ETH) pentru a plăti taxe de rețea.

Acest ciclu virtuos al adoptării creează o barieră de intrare pentru competitori și conferă valoare celor deja adoptați la scară largă. Un alt exemplu: pe măsură ce tot mai multe instituții financiare importante și companii au început să integreze sau să investească în criptomonede, încrederea generală și cererea au crescut.

De pildă, atunci când companii precum Tesla au anunțat că acceptă temporar Bitcoin ca plată sau când firme precum MicroStrategy au investit miliarde de dolari în Bitcoin ca rezervă de trezorerie, aceste mișcări au validat criptomonedele în ochii publicului și au lărgit rețeaua de participanți.

Astfel, efectul de rețea amplifică toți ceilalți factori: cu cât o criptomonedă este mai folosită și mai cunoscută, cu atât devine și mai valoroasă, creând un cerc virtuos al adoptării.

Adopția și acceptarea în economie

Legat de efectul de rețea, dar merită subliniat separat, este gradul de adopție și acceptare a unei criptomonede în economia reală. Inițial, criptomonedele erau un domeniu de nișă, folosite mai mult de pasionați de tehnologie. Însă în ultimii ani am asistat la o creștere semnificativă a adoptării lor la nivel general: de la indivizi care economisesc în Bitcoin sau altcoins, la companii care acceptă plăți în criptomonede, la bancomate Bitcoin, carduri de debit cripto și chiar guverne care reglementează sau adoptă criptomonede.

Adopția la scară largă contribuie direct la creșterea valorii, deoarece conferă criptomonedelor uzabilitate concretă. Dacă poți plăti cu o anumită monedă digitală la fel de ușor ca și cu dolarul sau leul, atunci acea monedă capătă valoare în ochii utilizatorilor obișnuiți.

Un moment important pentru adopție a fost când mari procesoare de plăți și companii fintech au început să sprijine criptomonedele. De exemplu, PayPal a introdus opțiunea pentru clienții săi de a cumpăra și de a deține criptomonede direct în platformă și de a plăti comercianții cu criptomonede (convertite instant în fiat).

De asemenea, companii precum Visa și Mastercard lucrează la facilitarea plăților cu crypto pe rețelele lor. În unele țări, criptomonedele au fost adoptate ca mijloc de plată legal: cel mai notoriu caz este al statului El Salvador, care în 2021 a declarat Bitcoin drept monedă cu curs legal, obligând comercianții locali să îl accepte alături de dolarul american.

Acest nivel de adopție instituțională și guvernamentală adaugă credibilitate și valoare pe termen lung criptomonedelor. Practic, cu cât mai mulți participanți economici (de la persoane la corporații și state) intră în ecosistemul cripto, cu atât crește cererea și utilitatea percepută a acelor monede, consolidându-le valoarea de piață.

Încrederea și comunitatea

Încrederea este un element intangibil dar crucial în evaluarea oricărei monede, fie ea tradițională sau digitală. În cazul criptomonedelor, încrederea se manifestă sub mai multe forme. În primul rând, este vorba despre încrederea în tehnologie – utilizatorii trebuie să aibă încredere că blockchain-ul funcționează corect, că tranzacțiile sunt sigure și că rețeaua nu poate fi compromisă ușor.

Blockchain-urile majore precum cel al Bitcoin și Ethereum și-au demonstrat securitatea de-a lungul anilor: Bitcoin, de exemplu, funcționează fără întreruperi majore de peste 14 ani, timp în care rețeaua sa nu a fost niciodată hack-uită direct (vulnerabilitățile au apărut doar la nivelul unor platforme terțe, precum exchange-urile, nu în protocolul Bitcoin însuși).

Această performanță îndelungată creează încredere în rândul utilizatorilor că sistemul este robust. Tehnologia blockchain, prin criptografia puternică și consensul distribuit, oferă un nivel ridicat de securitate și transparență care inspiră încredere utilizatorilor și investitorilor.

Faptul că oricine poate verifica independent registrul de tranzacții (totul fiind public și auditat de nodurile rețelei) elimină nevoia de a avea încredere într-o instituție centrală – se vorbește adesea despre conceptul de „trustless”, adică un sistem care nu necesită încredere oarbă într-o parte terță, întrucât încrederea este pusă în reguli matematice și cod.

În al doilea rând, există încrederea în comunitate și dezvoltatori. O criptomonedă de succes de obicei are în spate o comunitate activă de dezvoltatori care îmbunătățesc continuu protocolul, repară erori și inovează.

De exemplu, Ethereum are actualizări regulate (precum trecerea la Ethereum 2.0 / Merge în 2022) menite să îmbunătățească scalabilitatea și eficiența, ceea ce sporește încrederea că platforma va rămâne relevantă și în viitor.

O comunitate puternică de utilizatori, mineri/validatori și susținători reprezintă un fel de ”capital social” care susține valoarea unei criptomonede. Dacă oamenii cred cu tărie în viitorul unui proiect, sunt mai dispuși să îi dețină monedele pe termen lung, diminuând volatilitatea și creând un suport de preț.

Nu în ultimul rând, încrederea este influențată și de sentimentul pieței și de reglementări. O reglementare clară și favorabilă poate crește încrederea investitorilor (care simt că jocul are reguli stabile și protecție legală), pe când interdicțiile sau incertitudinea legislativă pot eroda încrederea.

De asemenea, modul în care media și personalitățile publice vorbesc despre criptomonede poate influența percepția publicului. În anii recenți, am văzut cum opiniile pozitive ale unor investitori de renume sau simpla mențiune a crypto de către figuri celebre pot crește brusc prețul – la fel cum știrile negative sau tweet-urile alarmiste îl pot prăbuși.

Aceste fluctuații țin de psihologia pieței și de gradul de încredere sau teamă (FOMO – fear of missing out sau FUD – fear, uncertainty, doubt) al investitorilor. Pe termen lung însă, criptomonedele care reușesc să mențină încrederea comunității prin securitate, transparență și evoluție tehnologică sunt cele care își mențin și cresc valoarea.

Descentralizarea și rezistența la cenzură

Descentralizarea este la baza filozofiei criptomonedelor și reprezintă un alt motiv major pentru care acestea sunt apreciate. Un sistem descentralizat nu are un punct unic de control sau eșec – puterea de decizie și validare este distribuită între numeroși participanți.

În cazul Bitcoin, de exemplu, mii de noduri și mineri din întreaga lume mențin rețeaua, astfel încât niciun guvern, bancă sau corporație nu poate opri Bitcoin în mod unilateral.

Această independență față de autorități centrale îi conferă valoare, mai ales în ochii celor care doresc libertate financiară și protecție împotriva politicilor monetare imprevizibile.

Dacă ne gândim la monedele tradiționale (fiat), acestea pot fi supuse devalorizării prin inflație ridicată dacă banca centrală tipărește prea mulți bani. În contrast, o criptomonedă cu reguli fixe (precum Bitcoin, cu inflație descrescătoare algoritmic) este ferită de „bunul plac” al unor decidenți centrali.

Astfel, oamenii o percep ca pe o formă de “bani duri” (hard money) sau ca pe un activ de refugiu împotriva inflației. De fapt, valoarea banilor fiat însăși se bazează pe încrederea în guvernul emitent, iar banii fiat moderni nu au valoare intrinsecă – nu mai sunt acoperiți de aur sau alte bunuri, ci doar de promisiunea statului.

În schimb, criptomonedele precum Bitcoin nu sunt „susținute” de nimic fizic, dar își obțin valoarea din încrederea în cod și din consimțământul descentralizat al utilizatorilor care le acceptă.

Descentralizarea aduce și rezistență la cenzură: tranzacțiile în rețele descentralizate nu pot fi blocate sau anulate de o autoritate centrală. Pentru persoanele din țări cu regimuri financiare instabile sau cu controale stricte de capital, posibilitatea de a deține și transfera liber fonduri în afara sistemului bancar tradițional este extrem de valoroasă.

De exemplu, în timpul unor crize economice sau politice, când băncile pot îngheța conturi sau când monedele naționale se depreciază galopant, criptomonedele oferă o alternativă de păstrare a averii în afara sistemului controlat de stat. Această autonomie financiară sporește atractivitatea și valoarea criptomonedelor pentru mulți utilizatori la nivel global.

Criptomonedele sunt valoroase datorită utilității lor tehnologice, rarității programate, rețelelor largi de utilizatori și adoptanți, încrederii comunității și rezilienței conferite de descentralizare.

Toate aceste elemente creează împreună un ecosistem în expansiune, în care valoarea este susținută de participarea și consensul a milioane de oameni, mai degrabă decât de decretul unei autorități centrale. Desigur, importanța fiecărui factor variază de la o criptomonedă la alta (de exemplu, unele au utilitate tehnologică ridicată, altele se bazează mai mult pe raritate și efect de rețea), dar în general combinația lor explică de ce oamenii sunt dispuși să investească bani reali în aceste active digitale.

Exemple de criptomonede relevante și evoluția prețurilor lor

Pentru a înțelege mai bine de ce criptomonedele sunt valoroase, este util să analizăm câteva exemple concrete de criptomonede importante – precum Bitcoin, Ethereum, Solana, Cardano – și să examinăm în detaliu cum le-au evoluat prețurile de la lansare până în prezent.

Vom evidenția anii de vârf (când prețurile au atins maxime notabile) și căderile majore (perioadele de declin accentuat), pentru a vedea atât potențialul de creștere, cât și riscurile și volatilitatea asociate cu aceste active. Această incursiune istorică ne va oferi perspectiva necesară asupra modului în care au fost create și susținute valorile acestor criptomonede de-a lungul timpului.

Bitcoin (BTC)

Bitcoin este criptomoneda originală și cea mai cunoscută din lume, adesea supranumită „aurul digital”. A fost lansată în 2009 ca un experiment revoluționar în domeniul finanțelor descentralizate.

La început, Bitcoin a avut o valoare practic nulă – primii ani au fost marcați de prețuri infime. De exemplu, la mijlocul anului 2010, Bitcoin se tranzacționa la doar câteva cenți pe unitate. Prima creștere notabilă a avut loc în 2011, când Bitcoin a urcat de la sub 1 dolar la un vârf de aproximativ 30 USD în iunie 2011, pentru ca apoi să sufere o scădere bruscă la finalul acelui an, coborând la ~5 USD.

Acesta a fost un prim exemplu de volatilitate extremă: investitorii timpurii au văzut un randament uriaș urmat de o prăbușire subită – un tipar pe care Bitcoin avea să-l repete de mai multe ori.

Un an de referință a fost 2013. Bitcoin a început acel an valorând în jur de 13 USD și, pe fondul unui val de interes, a spart pragul de 100 USD în aprilie 2013, apoi a continuat ascensiunea. Până în noiembrie 2013, Bitcoin depășise pentru prima dată 1.000 USD pe monedă, atingând un maxim în jur de 1.100 USD înainte de a închide anul 2013 la circa 730 USD. Aceasta a marcat intrarea Bitcoin în atenția publicului larg și a presei financiare, demonstrând că o monedă digitală poate atinge parități de ordinul miilor de dolari.

Totuși, expansiunea rapidă a fost urmată de un ”an de iarnă” crypto în 2014: după euforia din 2013, Bitcoin a intrat într-o piață bear și s-a prăbușit treptat pe parcursul anului 2014, pierzând peste 80% din valoare față de maximul atins. Mulți sceptici la acea vreme au considerat că era o bulă speculativă care s-a spart.

Bitcoin a rămas relativ modest ca preț în următorii ani (2015-2016), dar infrastructura și adoptarea au continuat să crească în fundal. Apoi a urmat marele boom din 2017, când criptomonedele au intrat din nou în atenția globală. Bitcoin a început anul 2017 la aproximativ 1.000 USD și a avut un parcurs spectaculos: în decembrie 2017 a atins un maxim istoric de ~19.000 USD (mai exact, aproximativ 19.188 USD pe 16 decembrie 2017).

Acest raliu a fost impulsionat de un val de investitori retail entuziasmați, de primele oferte inițiale de monede (ICO-uri) pe platforme ca Ethereum, și de o acoperire media intensă.

Practic, la sfârșitul lui 2017 Bitcoin ajunsese la o capitalizare de piață de sute de miliarde de dolari și a intrat ferm în vizorul instituțiilor financiare și al economiștilor din întreaga lume.

După acest vârf din 2017, a urmat însă o cădere majoră: în anul 2018, piața crypto s-a corectat sever. Bitcoin a scăzut de la aproape 20.000 USD la valori de aproximativ 3.000 USD spre sfârșitul lui 2018, ceea ce reprezintă o pierdere de ~85% față de maxim.

Aceasta a fost a doua mare „bulă” Bitcoin care s-a spart, dar, important, chiar și la 3.000 USD, prețul era mult peste nivelurile de 5 USD sau 200 USD din anii anteriori – deci per total, Bitcoin câștigase un ordin de mărime în valoare față de ciclul precedent.

În 2019, prețul și-a mai revenit parțial (a avut un scurt vârf în iunie 2019 pe la ~13.000 USD), dar nu a depășit vechiul record; a rămas însă volatil în intervalul câtorva mii de dolari.

Un nou capitol s-a deschis în 2020-2021. La începutul lui 2020, Bitcoin valora în jur de 7-8.000 USD. Pandemia COVID-19 și măsurile economice globale au jucat un rol interesant: investitorii au început să vadă Bitcoin ca pe o potențială plasă de siguranță și protecție împotriva inflației, având în vedere tipărirea masivă de monedă fiat de către băncile centrale.

În plus, au intrat în scenă investitori instituționali (fonduri de investiții, companii publice) care au alocat capital semnificativ în Bitcoin. Acest lucru a alimentat o creștere uriașă în 2021. Bitcoin a depășit vechiul record încă din prima lună a anului 2021, urcând peste 40.000 USD în ianuarie.

Apoi, pe 14 aprilie 2021, pe fondul listării la bursă a exchange-ului Coinbase și al entuziasmului general, Bitcoin a atins un nou maxim istoric de ~64.900 USD. După o corecție în vară (Bitcoin a scăzut la ~30.000 USD în iulie 2021, deci o înjumătățire temporară a valorii), și-a reluat creșterea: la 10 noiembrie 2021, Bitcoin a înregistrat ceea ce a fost atunci maximul istoric absolut, ~68.700 USD (în jur de 69.000 USD).

Acest moment a coincis cu un apogeu al pieței crypto în ansamblu – multe altcoins atingeau și ele valori record. Notabil, în 2021 Bitcoin a depășit pentru prima dată pragul de 1 trilion USD capitalizare de piață, un reper psihologic important, dându-i o credibilitate și mai mare pe scena financiară globală.

După acest vârf din noiembrie 2021, a urmat însă o nouă piață bearish. În 2022, pe fondul temerilor legate de inflația globală, al înăspririi politicilor monetare (creșterea dobânzilor de către Fed) și al unor șocuri interne din industria cripto (precum prăbușirea proiectului Terra/Luna și falimentul unor platforme de trading și lending), Bitcoin a suferit un declin prelungit.

De la aproape 69.000 USD, Bitcoin a alunecat treptat și a avut și scăderi bruște: în iunie 2022 a coborât sub 23.000 USD pentru prima dată după 2020, iar în toamna 2022 a fost lovit de colapsul unui important exchange (FTX), scăzând până la circa 16.000 USD. Până la sfârșitul anului 2022, Bitcoin valora sub 20.000 USD (aprox. 16-17k), marcând o scădere de ~75% față de maximul atins cu un an înainte.

A fost o perioadă dificilă, dar în mod interesant, chiar și la aceste niveluri, Bitcoin avea încă o performanță pozitivă față de situația de dinaintea boom-ului din 2020.

Anul 2023 a adus o revenire a optimismului. Bitcoin a început anul 2023 la un preț de aproximativ 16.500 USD și a avut o creștere constantă pe parcursul anului, încheind 2023 în jurul valorii de 42.000 USD. Așadar, în 2023 Bitcoin și-a dublat și chiar triplat valoarea față de minimele din 2022, semn că investitorii și-au recăpătat interesul.

Printre catalizatori s-au numărat așteptările privind aprobarea unor fonduri ETF pe Bitcoin (care ar facilita accesul instituțional la BTC), precum și apropierea unui nou eveniment de halving (prevăzut pentru primăvara 2024), despre care mulți știau din istoric că tinde să pună presiune ascendentă pe preț.

În 2024, Bitcoin a intrat într-un nou ciclu bull market. Deja în primele luni ale lui 2024, Bitcoin a reușit să revină la praguri de peste 60.000 USD. În martie 2024, chiar înainte de halving, Bitcoin a marcat noi maxime locale, urcând din nou peste 70.000 USD.

Evenimentul de halving din 19 aprilie 2024 (când recompensa de minerit s-a redus de la 6.25 BTC la 3.125 BTC per bloc) s-a produs la un preț de circa 63.800 USD, iar piața a reacționat pozitiv, menținând niveluri ridicate. Ulterior, spre sfârșitul anului 2024, o combinație de factori (inclusiv știri macroeconomice favorabile, cum ar fi reducerea ratelor dobânzii de către Fed, și contexte politice precum promisiuni pro-cripto în SUA) a împins Bitcoin la noi cote nemaivăzute.

În noiembrie 2024, Bitcoin a doborât vechiul record: pe 13 noiembrie 2024 a depășit pragul de 91.000 USD pe unele exchange-uri, iar în jurul datei de 22 noiembrie 2024 a fost foarte aproape de un preț de 100.000 USD (s-au înregistrat tranzacții în jurul a 99.5k pe unele platforme).

În cele din urmă, pe 5 decembrie 2024, Bitcoin a reușit să spargă bariera psihologică de 100.000 USD aproape peste tot, tranzacționându-se la șase cifre în USD pe majoritatea burselor de criptomonede. A fost un moment istoric – pentru prima dată, 1 Bitcoin valora peste 100 de mii de dolari americani, consolidându-i statutul de „aur digital” în ochii multora.

În ianuarie 2025, a existat un scurt vârf speculativ suplimentar, alimentat de știri precum achiziția a 1,1 miliarde USD în BTC de către compania MicroStrategy. Pe unele platforme europene și în piețele cu lichiditate mai mică, s-au raportat prețuri de până la ~109.000 USD pentru 1 BTC la apogeul acelui raliu.

Ulterior, piața s-a stabilizat și chiar a cunoscut o corecție în prima parte a anului 2025, Bitcoin rămânând totuși la niveluri foarte ridicate comparativ cu anii anteriori. La data scrierii acestui articol pretul unei monede Bitcoin este de 107.437 $, in crestere.

Pe ansamblu, evoluția prețului Bitcoin de la lansare până în prezent evidențiază mai multe etape de creștere explozivă urmate de scăderi abrupte, însă fiecare ciclu „bull & bear” s-a încheiat cu Bitcoin la o valoare mai mare decât ciclul precedent.

De la câțiva cenți la zeci de mii de dolari, Bitcoin a parcurs un drum remarcabil, alimentat de factorii discutați mai sus (raritate, adoptare, încredere, etc.). Faptul că o monedă digitală descentralizată a atins o capitalizare de piață de peste 1 trilion de dolari și a intrat în portofoliile marilor investitori a schimbat percepția publică: Bitcoin nu mai este văzut doar ca o curiozitate tehnologică, ci ca o nouă clasă de active.

Bineînțeles, volatilitatea rămâne ridicată – scăderile de 50% sau chiar 80% în perioade nefavorabile fac parte din istoria Bitcoin – însă, per total, cei care au deținut Bitcoin pe termen lung (pe durata mai multor ani) au avut de câștigat, motiv pentru care tot mai mulți sunt atrași de potențialul său.

Ethereum (ETH)

Ethereum este a doua cea mai valoroasă criptomonedă și a adus în lume conceptul de ”blockchain programabil”. Lansat în 2015 de un grup de dezvoltatori condus de Vitalik Buterin, Ethereum a extins funcționalitatea blockchain-ului dincolo de simpla trimitere de bani, permițând rularea de contracte inteligente (cod ce rulează automat anumite acțiuni când sunt îndeplinite condiții predefinite).

Acest lucru a transformat Ethereum într-o platformă de bază pentru finanțe descentralizate (DeFi), token-uri nefungibile (NFT) și multe alte aplicații blockchain, ceea ce reprezintă marea sa utilitate și sursă de valoare.

Evoluția prețului Ether (moneda rețelei Ethereum, prescurtată ETH) reflectă atât dezvoltarea tehnologiei, cât și ciclurile speculative ale pieței. În 2015, când Ethereum a fost lansat, prețul inițial al ETH era doar de câteva zecimi de dolar (în oferta inițială, ETH s-a vândut cam la 0,30 USD per unitate).

Ca orice proiect nou, Ether a avut o valoare redusă la început, dar a început să crească pe măsură ce platforma a câștigat tracțiune. În 2016, ETH a urcat la câtiva dolari, atingând un prim vârf (~20 USD) la mijlocul acelui an. Totuși, evenimente precum faimoasa spargere a DAO (o organizație autonomă descentralizată construită pe Ethereum) din 2016, care a dus la o pierdere de fonduri și la o bifurcație a rețelei (Ethereum vs Ethereum Classic), au provocat volatilitate semnificativă.

Anul 2017 a fost unul exploziv pentru Ethereum. Criptomoneda a început anul la sub 10 USD, dar interesul pentru ICO-uri (multe proiecte își lansau propriile token-uri pe Ethereum) a generat o cerere imensă de ETH, deoarece investițiile în ICO se făceau predominant cu Ether.

Prin urmare, prețul ETH a crescut rapid. La sfârșitul lui 2017, Ethereum atinsese deja valori de ordinul sutelor de dolari – în decembrie 2017 era în jur de 700-800 USD, crescând odată cu valul general crypto.

Creșterea a continuat până la începutul lui 2018: pe 13 ianuarie 2018, ETH a atins un maxim istoric de aproximativ 1.432 USD (nivelul de vârf al acelui ciclu). Apoi, la fel ca Bitcoin, Ethereum a intrat într-o corecție severă odată cu piața bear din 2018: până la finalul lui 2018, prețul ETH s-a prăbușit la circa 80-90 USD la cel mai jos punct, ceea ce înseamnă o scădere de peste 90% față de maximul de 1.432 USD. A fost o perioadă dificilă pentru deținătorii de Ether, iar unii se întrebau dacă își va reveni vreodată.

În 2019, Ethereum a avut oscilații moderate (între ~100 și 300 USD, fără să iasă din acest interval în mod susținut). Apoi a venit anul 2020, cu o redresare treptată și cu apariția fenomenului DeFi (platforme de împrumut, yield farming, exchange-uri descentralizate), care a revitalizat interesul pentru Ethereum deoarece majoritatea acestor aplicații rulau pe rețeaua sa.

De asemenea, s-a pregătit trecerea la Ethereum 2.0 (un upgrade major care implica trecerea la proof-of-stake și îmbunătățirea scalabilității), ceea ce a făcut ca investitorii să devină optimiști pe termen lung.

2021 a fost pentru Ethereum, ca și pentru Bitcoin, anul unor noi recorduri. Pornind de la circa 700-800 USD la începutul lui 2021, Ether a urcat spectaculos, depășind vechiul maxim din 2018. În mai 2021, ETH a ajuns la aproximativ 4.000 USD, iar la începutul lui noiembrie 2021 a atins maximul său istoric de ~4.868 USD (valorile variază ușor în funcție de surse, dar ~4.8k USD este de referință).

Această creștere a fost alimentată de ascensiunea NFT-urilor (care se tranzacționau intens pe Ethereum, congestinând rețeaua și crescând taxele de tranzacție, deci crescând cererea de ETH pentru a plăti acele taxe) și de continuarea expansiunii DeFi.

La acel moment, Ethereum devenise un ecosistem financiar în toată regula, cu zeci de miliarde de dolari blocate în contracte inteligente (TVL – total value locked în DeFi) și cu un flux constant de noi proiecte lansate.

Dar, similar cu Bitcoin, 2022 a adus o piață bearish dură și pentru Ethereum. De la aproape 4.800 USD, ETH a scăzut drastic: în iunie 2022, a coborât sub 1.000 USD (a atins minimul în jur de 880 USD la un moment dat, în funcție de exchange).

Conform datelor istorice, în 2022 Ethereum a avut un maxim anual de ~3.883 USD și un minim anual în jur de 1.008 USD, majoritatea scăderilor venind în prima jumătate a anului. Până la sfârșitul lui 2022, ETH își mai revenise puțin și a încheiat anul aproximativ la 1.200 USD.

Un eveniment major totuși s-a întâmplat în 2022 pentru Ethereum din punct de vedere tehnologic: „The Merge”, adică trecerea rețelei principale Ethereum de la mecanismul de consens Proof-of-Work (asemănător cu Bitcoin, bazat pe minat) la Proof-of-Stake (bazat pe validatori care pun la bătaie monede), a avut loc cu succes în septembrie 2022. Această tranziție a redus drastic consumul de energie al rețelei și a pregătit terenul pentru viitoare optimizări.

Cu toate acestea, din perspectiva prețului, efectul imediat a fost neutru – piețele erau dominate de macro-trendul descendent.

În 2023, Ethereum și-a revenit treptat, reflectând o îmbunătățire generală a pieței crypto. Conform datelor, în 2023 ETH a avut un minim de ~1.194 USD și a urcat până la aproximativ 2.441 USD la maxim, încheind anul 2023 în jur de 2.280 USD. Astfel, investitorii care au cumpărat la minimele din 2022 și-au putut dubla sau chiar tripla investiția un an mai târziu.

În 2024, Ethereum a beneficiat din nou de o tendință ascendentă. În prima parte a anului 2024, odată cu valul bullish condus de Bitcoin (înainte și după halving-ul BTC), Ether a urcat și el semnificativ. Datele istorice arată că în 2024 ETH a atins un maxim de ~4.094 USD (foarte aproape de ATH-ul din 2021) și un minim anual pe la ~2.155 USD.

Spre sfârșitul lui 2024, ETH se tranzacționa în jurul valorii de 3.300-3.400 USD, marcând o îmbunătățire considerabilă față de anul precedent. Cu toate acestea, este de menționat că Ethereum nu și-a depășit încă maximele istorice din 2021 în acest ciclu – spre deosebire de Bitcoin care a făcut noi recorduri în 2024, Ethereum a rămas puțin sub ATH-ul anterior (4.094 vs ~4.868 USD).

Acest fapt i-a determinat pe anumiți analiști să considere că poate are loc o rotație a capitalului mai puternic spre Bitcoin în acest ciclu, sau că Ethereum, având un supply mai puțin limitat decât Bitcoin, crește într-un ritm diferit.

În prima parte a lui 2025, Ethereum a avut o evoluție volatilă. La începutul anului 2025, a continuat ascensiunea de la finalul lui 2024, atingând un vârf local de aproximativ 3.735 USD.

Însă apoi a intervenit o corecție semnificativă: pe fondul unor știri mai puțin favorabile (de exemplu, reglementări mai stricte pe anumite piețe altcoin, sau pur și simplu investitori marcând profitul după creșterile din 2024), ETH a scăzut până la un minim al anului 2025 de circa 1.396 USD.

Aceasta a însemnat o scădere de peste 50% față de valorile de la începutul anului, evidențiind încă o dată volatilitatea ridicată. Astazi, la data de 21 mai 2025 pretul unei monede ETH este de 2560 $.  Pe ansamblu, investitorii pe termen lung în Ethereum au fost răsplătiți – de la câțiva dolari la lansare, la câteva mii de dolari astăzi – însă pe parcurs au trebuit să îndure scăderi abrupte și perioade prelungite de stagnare.

Rezumat al evoluției Ethereum: lansare în 2015 (sub 1 USD), primul bull market mare în 2017-jan 2018 (vârf ~1.430 USD, apoi scădere ~94% până la ~80 USD), al doilea bull în 2021 (vârf ~4.868 USD) urmat de scăderea ~78% până la ~1.000 USD în 2022, apoi revenire în 2023-2024 înapoi spre ~4.000 USD.

În tot acest timp, rețeaua Ethereum și-a extins exponențial ecosistemul și a trecut prin inovări tehnice majore (trecerea la Proof-of-Stake), menținându-și poziția de platformă dominantă pentru aplicații blockchain.

Acest mix de inovație tehnologică și speculație de piață explică parcursul sinuos al prețului, dar și de ce Ethereum rămâne pe locul al doilea ca valoare de piață după Bitcoin – investitorii îi atribuie valoare nu doar ca monedă digitală, ci și ca infrastructură indispensabilă pentru lumea crypto.

Solana (SOL)

Solana este o criptomonedă mult mai recentă (comparativ cu Bitcoin și Ethereum) care a atras atenția datorită vitezei sale foarte mari de procesare a tranzacțiilor și a costurilor reduse.

Solana a fost lansată public în 2020, promovând o tehnologie de consens inovatoare (o combinație de Proof-of-Stake și o metodă numită Proof-of-History) menită să îi permită să proceseze mii de tranzacții pe secundă. Datorită acestei performanțe tehnice, Solana a fost supranumită de unii „Ethereum Killer” în timpul ascensiunii sale, deoarece promitea să rezolve problemele de scalabilitate care afectau Ethereum (taxe mari și tranzacții lente în perioade de vârf).

Prețul SOL (tokenul nativ al rețelei Solana) a avut o evoluție spectaculoasă într-un timp scurt. În oferta inițială din 2020, SOL a fost vândut la mai puțin de 1 USD bucata (all-time low a fost ~0,50 USD în mai 2020). După lansare, SOL a început să crească odată cu dezvoltarea ecosistemului său (dezvoltatori care lansau aplicații DeFi, NFT-uri pe Solana etc.) și odată cu bull market-ul general din 2021.

În 2021, Solana a fost una dintre vedetele pieței altcoin. Prețul său a urcat de la doar câțiva dolari la începutul anului, la peste 50 USD în primăvara lui 2021, și apoi, alimentat de interesul pentru NFT (Solana avea o comunitate NFT în creștere, ca alternativă mai ieftină la Ethereum) și de suportul unor investitori importanți precum fondul FTX/Alameda, SOL a continuat să urce.

În noiembrie 2021, când întregul market crypto era la apogeu, Solana a atins un prim maxim istoric de aproximativ 259 USD (pe unele exchange-uri a fost ~250, pe altele puțin peste 260 USD). Acesta a fost un salt incredibil – practic, Solana a crescut de peste 100 de ori în 2021, evidențiind ce randamente impresionante se pot obține în cazul proiectelor noi care prind tracțiune într-un bull market.

Totuși, 2022 a fost dureros pentru Solana. Criptomoneda a fost lovită nu doar de trendul descendent general al pieței, ci și de probleme specifice ecosistemului său. În primul rând, Solana a suferit mai multe întreruperi ale rețelei (downtime), din cauza unor suprasolicitări sau bug-uri, ceea ce a pus sub semnul întrebării robustețea tehnologiei sale.

În al doilea rând, prăbușirea exchange-ului FTX în noiembrie 2022 a avut un impact disproporționat asupra Solana, deoarece FTX și fondatorul său Sam Bankman-Fried fuseseră susținători majori ai proiectului (FTX investise mult în tokenurile SOL și în proiecte din ecosistemul Solana).

În urma scandalului FTX, sentimentul investitorilor față de Solana a fost grav afectat și foarte mulți și-au vândut tokenurile, temându-se de implicații.

Drept rezultat, prețul SOL a scăzut masiv: de la ~259 USD în 2021, a coborât la sub 10 USD spre sfârșitul lui 2022 (aprox. 8-9 USD la minimul din decembrie 2022, ceea ce reprezenta o pierdere de ~96% față de ATH).

Conform datelor, cel mai jos nivel a fost ~9,38 USD în decembrie 2022. Mulți au considerat atunci că Solana poate nu își va mai reveni, mai ales că avea și competiție tot mai mare de la alte lanțuri (Avalanche, Binance Smart Chain etc.).

Însă 2023 și mai ales 2024 au adus un comeback remarcabil pentru Solana. Echipa de dezvoltare a continuat să îmbunătățească protocolul, rețeaua a devenit mai stabilă, iar comunitatea a rămas activă.

Pe măsură ce piața crypto și-a revenit, investitorii au reconsiderat Solana, mai ales văzând că adoptarea sa continuă (Solana a avut chiar momente în 2023-2024 în care volumul de tranzacții NFT pe lanțul său l-a rivalizat pe cel de pe Ethereum).

Prețul SOL a început să urce din nou: a trecut de 20 USD, apoi de 50 USD în 2023, și ulterior în 2024 a accelerat puternic.

Aflat pe valul entuziast al pieței din 2024, Solana a reușit să depășească precedentul său record din 2021. La începutul anului 2025, mai precis pe 19 ianuarie 2025, SOL a atins un nou maxim istoric ~294 USD. Este remarcabil că Solana nu doar s-a refăcut după prăbușirea din 2022, dar a și stabilit un ATH mai înalt decât cel din noiembrie 2021, semn că încrederea investitorilor a revenit și chiar a crescut, probabil datorită progreselor tehnice și recâștigării credibilității.

După acest vârf din ianuarie 2025, a urmat însă o corecție notabilă: patru luni mai târziu, în mai 2025, SOL se tranzacționeza cam la 150 USD, adică cu ~50% sub maxim (CoinMarketCap indică ~–43% față de ATH la acea vreme). Chiar și la acest nivel, capitalizarea Solana rămâne impresionantă (peste 50 miliarde USD) și proiectul continuă să fie în top 10 criptomonede la nivel global.

Pe scurt, Solana a exemplificat atât potențialul uriaș de creștere al unei platforme blockchain inovatoare, cât și riscurile semnificative asociate. Cine a investit devreme (în 2020) în Solana și a avut nervi să treacă prin volatilitatea extremă a fost răsplătit cu randamente de mii de procente, dar de asemenea, cine a cumpărat la vârful din 2021 a trebuit să îndure scăderi de peste 90% înainte ca prețul să revină și să depășească acel nivel.

Evoluția sa subliniază faptul că volatilitatea poate fi chiar mai mare la altcoins decât la Bitcoin sau Ethereum, dat fiind că sunt proiecte mai tinere și cu risc tehnologic mai ridicat.

Cu toate acestea, prin tehnologia sa de ultimă oră și viteza de tranzacționare, Solana și-a câștigat locul între criptomonedele valoroase, demonstrând că piața recompensează și inovația tehnică, nu doar vechimea unui proiect.

(Notă: Max supply-ul Solana nu este limitat ca la Bitcoin; Solana are o inflație descrescătoare în timp, însă acest aspect nu a împiedicat aprecierile mari de preț, cât timp cererea a depășit cu mult emisia.)

Cardano (ADA)

Cardano este o platformă blockchain de a treia generație, lansată în 2017 de Input Output Hong Kong (IOHK), avându-l ca figură principală pe Charles Hoskinson (co-fondator al Ethereum). Cardano s-a remarcat prin abordarea sa academică – fiecare componentă a protocolului trece prin procese riguroase de cercetare peer-review și verificare formală, înainte de implementare.

Moneda nativă a Cardano se numește ADA (denumită astfel după Ada Lovelace, pionieră a programării). Cardano folosește un mecanism de consens Proof-of-Stake numit Ouroboros, fiind unul dintre primele blockchain-uri PoS de mari dimensiuni, și se concentrează pe sustenabilitate, scalabilitate și interoperabilitate.

Evoluția prețului ADA a fost marcată de mai multe etape distincte. În oferta inițială din 2017, ADA valora doar câțiva cenți (de ordinul $0.01–0.02). Odată cu listarea sa pe exchange-uri în toamna lui 2017 și în contextul bull market-ului de atunci, Cardano a cunoscut o creștere rapidă.

În ianuarie 2018, ADA a atins un prim maxim istoric de ~3,09 USD pe unitate, fiind propulsat de entuziasmul din jurul proiectelor noi apărute. Trebuie menționat însă că la acel moment rețeaua Cardano era încă în stadii incipiente (nu suporta încă smart contracts, de exemplu), iar creșterea de preț a fost în mare parte speculativă, bazată pe potențialul pe care comunitatea îl vedea în viziunea Cardano.

Imediat după vârful din ianuarie 2018, Cardano, la fel ca restul pieței altcoin, a intrat într-o piață bear profundă. ADA s-a prăbușit de la peste 3 USD la doar câțiva cenți. În 2018, ADA a avut un minim de aproximativ $0,027 (2,7 cenți) – o scădere de peste 98% față de maximul de 3,09 USD.

Aceasta a fost una dintre cele mai dramatice scăderi printre top criptomonede, demonstrând cât de dureros poate fi un ciclu descendendent pentru cei care au cumpărat sus. În următorii ani, Cardano a rămas la prețuri modeste; în 2019 și 2020, ADA a fluctuat în general sub $0,10 – $0,20, cu mici episoade de creștere în tandem cu piața (de exemplu, un spike la ~$0,18 în 2020).

În această perioadă, echipa Cardano a lucrat la dezvoltarea diferitelor etape ale proiectului (denumite Byron, Shelly, Goguen etc., fiecare aducând noi funcționalități, cum ar fi staking delegat sau suport pentru smart contracts).

2021 a fost anul revenirii și al noilor culmi pentru Cardano. Pe fondul bull market-ului general, dar și al așteptărilor pentru upgrade-ul Goguen (care urma să introducă contractele inteligente pe Cardano), ADA a avut o ascensiune deosebită. De la ~$0,18 la începutul anului 2021, Cardano a urcat constant, atingând mai întâi $1 (un prag psihologic important) la începutul lui 2021, apoi continuând până la aproximativ $3,10 la începutul lui septembrie 2021 (coincizând cu momentul lansării efective a funcționalității de smart contracts pe mainnet-ul Cardano).

Conform datelor CoinMarketCap, all-time high-ul ADA a fost ~$3,101 pe 2 septembrie 2021. La acel moment, Cardano devenise a treia cea mai mare criptomonedă ca capitalizare, după Bitcoin și Ethereum, susținută de o comunitate foarte dedicată (numită adesea „Cardano Army”) și de sentimentul pozitiv legat de progresul tehnic al proiectului.

După acest maxim din 2021, Cardano a urmat, inevitabil, trendul pieței și a scăzut odată cu întreg sectorul în 2022. De la peste 3 USD, ADA a coborât treptat pe parcursul lui 2022, atingând un minim în jur de $0,24 – $0,25 spre sfârșitul anului. Mai exact, conform datelor istorice, în 2022 ADA a avut un maxim anual de ~$1,63 și un minim anual de ~$0,24, încheind 2022 în jur de $0,245.

Aceasta reprezintă o scădere de ~92% față de vârful de 3,09 USD, aproape la fel de severă ca declinul din 2018. Motivul principal a fost, desigur, piața bear generală și retragerea lichidității din altcoins, dar unii critici au notat și faptul că, deși Cardano a implementat smart contracts, ecosistemul de aplicații DeFi/NFT pe Cardano s-a mișcat destul de lent comparativ cu Ethereum sau cu alte lanțuri rivale.

Lipsa inițială de proiecte DApp de mare anvergură pe Cardano a făcut ca utilitatea practică a ADA să nu crească foarte mult imediat după lansarea contractelor inteligente, ceea ce a limitat cererea pe piață.

În 2023, Cardano și-a mai revenit într-o anumită măsură. ADA a urcat de la ~0,25 USD la începutul anului, până la aproximativ $0,67 la maximul din 2023, pe fondul unei redresări generale a pieței altcoin și al așteptărilor pentru viitoare upgrade-uri (ex: scaling prin Hydra, sidechains etc.). A încheiat 2023 în jurul valorii de $0,59, deci o creștere considerabilă față de finele lui 2022, dar totuși la o fracțiune din maximul istoric.

În 2024, Cardano a continuat trendul ascendent inițiat în 2023. Datele arată că în 2024 ADA a avut un minim ~0,28 USD și a urcat până la un maxim ~1,32 USD. Practic, și-a dublat din nou valoarea față de anul precedent la vârf, beneficiind de revenirea apetitului pentru risc al investitorilor. O valoare de peste 1 dolar este semnificativă pentru Cardano, fiind prima oară de la prăbușirea din 2022 când a recâștigat acest prag. Cardano a încheiat 2024 în jur de $0,84.

În prima parte a lui 2025, ADA a mai crescut puțin față de finalul lui 2024, atingând un vârf de ~$1,17, după care a intrat într-o fază de consolidare și corecție. Până la jumătatea lui 2025, ADA se tranzacționa în jurul a $0,74.

Cu alte cuvinte, deși Cardano a avut creșteri notabile în ultimii doi ani, nu a reușit încă să se apropie de maximele sale din 2021. Totuși, comunitatea rămâne optimistă pe termen lung, așteptând ca viitoare îmbunătățiri (precum implementarea completă a guvernanței on-chain și a sidechain-urilor) să aducă mai multă activitate pe rețea și, implicit, cerere pentru ADA.

Pe scurt, Cardano a avut un parcurs ciclic asemănător cu al altor criptomonede majore: un boom inițial urmat de un crah sever, apoi o nouă ascensiune la un ATH mai înalt, urmată de o altă prăbușire și o redresare parțială.

Ce face Cardano special în ochii susținătorilor săi este accentul pe cercetare academică și abordarea prudentă, „pas cu pas”, în dezvoltare – ceea ce, cred ei, îi va da un avantaj de durabilitate pe termen lung.

Din perspectiva valorii, ADA este valoroasă pentru că reprezintă accesul la rețeaua Cardano, o rețea care promite un echilibru între securitate, descentralizare și scalabilitate. Prețul său de piață reflectă și încrederea (sau uneori nerăbdarea) comunității: în momentele de entuziasm, investitorii au „evaluat” Cardano la zeci de miliarde de dolari (market cap-ul ADA la ATH depășea 90 de miliarde USD), iar în momentele de deziluzie au tras-o mult în jos. Ca și în cazul altor criptomonede, pe termen lung, valoarea Cardano va depinde de adopția reală – dacă va reuși să atragă utilizatori și aplicații în ecosistemul său.

Dar istoria ne arată că a reușit deja să treacă prin mai multe suișuri și coborâșuri, rămânând în top 10 crypto, ceea ce indică o reziliență notabilă și o încredere persistentă a unei părți din piață în proiect.

Analiza tehnică simplificată: grafice, trenduri, suport și rezistență

Pe lângă factorii fundamentali și evenimentele de piață menționați mai sus, un alt mod prin care investitorii și analiștii încearcă să înțeleagă (și chiar să prezică) evoluția prețurilor criptomonedelor este analiza tehnică.

Analiza tehnică se bazează pe studiul graficelor de preț în timp, identificarea tiparelor și utilizarea unor indicatori statistici, pornind de la premisa că istoricul prețurilor tinde să se repete, deoarece este influențat de comportamente umane recurente (frica și lăcomia investitorilor, niveluri psihologice de preț, etc.).

Vom explica pe scurt câteva concepte de bază ale analizei tehnice – trendurile, suporturile și rezistențele – într-un mod ușor de înțeles.

Figura 1: Un exemplu de grafic ipotetic al prețului care ilustrează niveluri de suport (linia verde punctată în jur de 30.000 USD) și de rezistență (linia roșie punctată în jur de 60.000 USD). Se observă cum prețul scade până aproape de nivelul de suport, unde găsește suficiente ordine de cumpărare încât scăderea se oprește, și cum, la urcare, prețul întâmpină o barieră la nivelul de rezistență, de unde adesea revine din cauza vânzărilor.

În graficul de mai sus, putem vedea un trend general ascendent inițial (prețul crește de la 30k la 60k), urmat de un trend descendent (de la 60k înapoi la 30k), apoi din nou o creștere către 60k. Acest exemplu ne ajută să definim conceptele:

Trendul descrie direcția generală a evoluției prețului. Când prețul formează o succesiune de „higher highs” și „higher lows” (adică maxime din ce în ce mai înalte și minime din ce în ce mai înalte), spunem că este într-un trend ascendent (bullish). Asta înseamnă că piața are un bias spre creștere, cumpărătorii domină, iar fiecare corecție coboară până la un nivel mai mare decât corecția precedentă.

Invers, când prețul formează „lower highs” și „lower lows” (maxime din ce în ce mai joase și minime din ce în ce mai joase), vorbim de un trend descendent (bearish) – vânzătorii domină și prețul scade treptat, cu fiecare rebound atingând o valoare mai mică decât rebound-ul anterior. Identificarea din timp a unui trend poate fi utilă: de pildă, strategia „trend following” presupune să „călărești” un trend ascendent cât timp el continuă, sau să eviți cumpărarea într-un trend descendent până nu apare un semn clar de reversie.

Suportul și Rezistența sunt două concepte esențiale care indică zone de preț unde este probabil ca trendul să ia o pauză sau chiar să se inverseze temporar. Un nivel de suport este un prag inferior unde prețul are tendința să se oprească din scădere, deoarece apar cumpărători suficient de mulți interesați la acel nivel (considerând prețul „ieftin” acolo).

Practic, suportul acționează ca o podea: atunci când prețul cade, suportul îl poate ține. În graficul nostru, zona ~30.000 USD a acționat ca un suport – de fiecare dată când prețul s-a apropiat de 30k, a venit un val de cerere care a împiedicat scăderea sub acest nivel.

Pe de altă parte, un nivel de rezistență este opusul: un prag superior unde ascensiunea prețului tinde să se oprească, deoarece mulți vânzători vor să iasă la acel preț (considerându-l „scump”). Rezistența acționează ca un plafon: când prețul urcă și lovește rezistența, oferta de vânzare de acolo poate cauza o întoarcere în jos. În exemplul nostru, ~60.000 USD a fost o rezistență – de fiecare dată când prețul a urcat aproape de 60k, un număr mare de vânzători a făcut dificilă depășirea acelui nivel, trimițând prețul înapoi în jos.

Aceste niveluri de suport și rezistență nu sunt figuri exacte, ci mai degrabă zone. Ele se pot identifica pe grafic uitându-ne unde prețul a avut puncte de inflexiune în trecut: de exemplu, un minim local anterior devine adesea un viitor suport, iar un maxim local anterior devine o potențială rezistență în viitor, din cauza memoriei pieței (mulți traderi își amintesc acele niveluri).

Interesant este că dacă un nivel de suport este străpuns (breakdown) în jos, adesea el devine rezistență la retestare, și viceversa: un nivel de rezistență odată depășit (breakout) poate deveni noul suport la următoarea corecție. Acest fenomen este adesea observat în piețe și se explică prin schimbarea echilibrului dintre cerere și ofertă la acel nivel de preț.

Trendurile, suporturile și rezistențele sunt uneltele de bază pe care le folosesc traderii tehnici pentru a lua decizii. De exemplu, un trader poate alege să cumpere o criptomonedă atunci când aceasta retestează un suport puternic (pariu că prețul va sălta din nou în sus de acolo) sau poate vinde/închide poziții când prețul se apropie de o rezistență cunoscută (anticipând o potențială reacție negativă de acolo).

De asemenea, străpungerea clară a unei rezistențe majore (însoțită de volum mare de tranzacționare) este de regulă interpretată ca un semnal bullish (indicând că cererea a depășit oferta și prețul ar putea continua ascensiunea către un nou nivel), în timp ce căderea sub un suport cheie e văzută ca un semnal bearish (piața n-a reușit să se mențină peste „podea”, deci ar putea căuta un nivel inferior pentru stabilizare).

Trebuie menționat că analiza tehnică nu este infailibilă. Suporturile pot ceda, rezistențele pot fi sparte, iar piețele crypto sunt deosebit de volatile și sensibile la știri, ceea ce poate invalida uneori orice analiză bazată exclusiv pe istoric.

Totuși, mulți participanți la piață folosesc aceste noțiuni, creând un fel de profeție auto-împlinită: de exemplu, dacă suficient de mulți traderi văd un suport la 30.000 USD la Bitcoin, își vor pune ordine de cumpărare acolo, întărind într-adevăr suportul; sau dacă toată lumea identifică o rezistență la 60.000 USD, unii vor începe să vândă mai devreme (la 58k-59k, de teama să nu rateze vânzarea la timp), ceea ce face într-adevăr ca prețul să întâmpine presiune de vânzare înainte de 60k.

Pe lângă suporturi și rezistențe, analiza tehnică a criptomonedelor mai folosește și indicatori (precum media mobilă, RSI – indicele de forță relativă, MACD, benzi Bollinger etc.) pentru a evalua dacă o piață este supracumpărată sau supravândută, pentru a detecta momentum-ul sau pentru a semnala posibile schimbări de trend.

De asemenea, se caută formațiuni grafice (pattern-uri) cum ar fi triunghiuri, head and shoulders, dublu top/dublu bottom, canale de trend etc., fiecare având o semnificație probabilistică în ochii traderilor.

Spre exemplu, un triunghi ascendent format sub o rezistență poate semnala o eventuală străpungere în sus, sau un head-and-shoulders (cap și umeri) la capătul unui trend ascendent poate prevesti o inversare bearish.

Pentru publicul larg, detaliile pot deveni complicate, dar important de reținut este că graficul prețului în sine oferă informații. Chiar dacă nu suntem traderi, putem privi un grafic al unei criptomonede și identifica: „Uite, aici a tot scăzut până la ~X dolari și apoi a urcat – deci X pare un suport. Iar sus, de câteva ori s-a oprit creșterea la ~Y dolari – deci Y e o rezistență importantă”.

Aceasta ne dă o idee despre nivelurile cheie la care piața reacționează. De asemenea, putem vedea dacă, în ansamblu, prețul are o direcție (de exemplu, „în ultimul an, trendul general a fost de creștere” sau invers).

Aceste observații simple pot ghida așteptările: de exemplu, dacă știu că Bitcoin are un suport puternic istoric la un anumit nivel, aș putea considera scăderile spre acel nivel ca potențiale oportunități (desigur, nu e garantat că suportul va ține, dar istoric a ținut).

Analiza tehnică oferă un limbaj comun traderilor și investitorilor pentru a discuta evoluția prețurilor. Termeni ca „spargerea rezistenței”, „testarea suportului”, „trend ascendent”, „linie de trend”, „nivel psihologic” etc. au intrat în uzanța pieței crypto.

Este important de subliniat că, pentru publicul larg, analiza tehnică ar trebui folosită cu prudență: ea indică doar probabilități, nu certitudini. Cu toate acestea, înțelegerea acestor concepte poate ajuta la navigarea mai informată a piețelor volatile.

De exemplu, cineva care urmărește un grafic de preț va fi mai puțin tentat să cumpere impulsiv „pe maxime”, știind de existența rezistențelor, sau nu va intra în panică la fiecare scădere dacă recunoaște că prețul încă se menține deasupra unui suport solid în trendul pe termen lung.

Criptomonedele în comparație cu alte clase de active

Pentru a aprecia valoarea și rolul criptomonedelor, este util să le comparăm cu alte active consacrate, cum ar fi aurul, acțiunile (stocks) sau valutele tradiționale (monedele fiduciare emise de băncile centrale).

Fiecare dintre aceste clase de active are propria istorie, propriile mecanisme de evaluare și propriile avantaje și dezavantaje. Iată o analiză comparativă pe rând:

Criptomonede vs. Aur

Aurul a fost etalonul bogăției și al valorii timp de mii de ani. Este un metal prețios cu proprietăți fizice deosebite (rar, durabil, maleabil, aspect plăcut) și cu o istorie îndelungată de acceptare universală ca mijloc de tezaurizare. Bitcoin este adesea comparat cu aurul și numit chiar „aur digital”, așa că să vedem similitudinile și deosebirile:

Raritate și ofertă: Ambele sunt active rare. Aurul este rar în scoarța terestră și necesită mult efort și cost pentru a fi extras; stocul de aur crește lent, cu ~1,5-2% pe an din minerit.

Bitcoin are raritate absolută: oferta sa este strict limitată la 21 de milioane BTC și rata de emitere scade în timp (în prezent, creșterea anuală a stocului de BTC este sub 1,5% și va continua să scadă spre zero pe măsură ce ne apropiem de 21 mil.).

Astfel, Bitcoin este mai rar decât aurul din perspectivă economică, deoarece știm sigur că nu vor exista decât 21M, pe când pentru aur nu există un prag fix (dacă s-ar descoperi metode noi de extracție sau ar crește prețul foarte mult, producția anuală de aur ar putea crește).

Această raritate controlată a Bitcoin îl face atractiv ca protecție împotriva inflației – nimeni nu poate „dilua” stocul de Bitcoin peste programul prestabilit. Aurul, deși rar, are totuși o mică inflație anuală (noile pepite minate) și există mereu posibilitatea descoperirii unor noi zăcăminte sau tehnologii de extracție (sau, futurist vorbind, exploatarea minieră a asteroizilor) care să-i mărească oferta.

Istoric și încredere: Aurul are un istoric de mii de ani în care și-a menținut puterea de cumpărare. A traversat imperii și civilizații, a fost baza sistemelor monetare (standardul aur) și este deținut de băncile centrale ca rezervă.

Această longevitate conferă aurului un grad de încredere imbatabil: investitorii știu că aurul a ținut piept inflației, războaielor și crizelor. Bitcoin, în schimb, are doar 15+ ani de existență – un nimic față de aur.

Deși a demonstrat robustețe în acest interval scurt, pentru un conservator argumentul va fi mereu: „Mai vorbim peste câteva sute de ani dacă Bitcoin încă există”. Așadar, aurul are de partea sa tradiția și acceptarea universală (oricine, oriunde, recunoaște aurul ca valoros).

Bitcoin însă recuperează rapid teren la capitolul recunoaștere: de la un experiment obscur, a ajuns în punctul în care mari instituții investesc în el, țări îl acceptă în rezerve, și tot mai mulți îl percep ca „un nou aur” adaptat erei digitale.

Formă fizică vs. digitală: Aurul este tangibil, îl poți ține în mână, ceea ce pentru unii investitori este important (activ hard). Bitcoin este intangibil – există doar ca înregistrare în registrul digital. Asta are avantaje și dezavantaje. Portabilitatea e mult mai mare la Bitcoin: poți trimite oricui, oriunde în lume, valoare mare în BTC în câteva minute, lucru imposibil cu un lingou de aur (aurul fizic e greu de transportat în cantități mari și implică riscuri și costuri de securitate).

Divizibilitatea este de asemenea net superioară la Bitcoin: un BTC are 100 de milioane de subdiviziuni (satoshi), deci poți face tranzacții de valori foarte mici dacă vrei; aurul fizic e dificil de împărțit – nu poți tăia ușor un ban de aur pentru o plată minoră. Pe de altă parte, aurul fizic nu depinde de electricitate sau internet – îl poți folosi și într-o lume fără tehnologie modernă.

Bitcoin necesită infrastructură digitală, altfel nu este practic utilizabil. Aici putem argumenta că în lumea actuală, un colaps tehnologic ar aduce probleme mult mai mari oricum, dar e totuși un aspect de luat în calcul.

Verificabilitate și falsificare: Aurul are problema potențială a falsurilor (ex: tungsten placat cu aur) – necesită cunoștințe și echipamente să verifici puritatea unui lingou sau a unei monede de aur. Bitcoin, în schimb, este ușor de verificat în rețea: orice nod poate verifica autenticitatea monedelor (nu poți „falsifica” un Bitcoin în blockchain, grație criptografiei). Așadar, Bitcoin excelează la siguranța autenticității – nu trebuie să te temi că primești „Bitcoin contrafăcut”.

Utilitate intrinsecă: Aurul are unele utilități intrinseci în afara rolului de tezaurizare: este folosit în bijuterii (majoritatea cererii vine de aici), în industrie și electronică (contacte electrice datorită conductivității și rezistenței la oxidare), în dentistică etc.

Totuși, o bună parte din valoarea aurului vine pur și simplu din faptul că oamenii îl consideră valoros și îl păstrează ca investiție sau obiect de lux. Bitcoin nu are utilizare industrială – este în mod pur un activ financiar digital.

Unii ar putea spune că deci Bitcoin nu are valoare intrinsecă, fiind valoros doar pentru că oamenii au căzut de acord că are valoare (ceea ce, ironic, e similar totuși cu aurul în proporție mare, și cu banii fiat în totalitate).

Suporterii Bitcoin argumentează că utilitatea sa intrinsecă este tocmai rețeaua financiară pe care o oferă: posibilitatea de a transfera valoare oriunde, oricând, cvasianonim, fără intermediar. Aceasta e o utilitate tehnologică ce nu exista înainte, deci i se atribuie valoare.

Volatilitate: Aurul este relativ stabil ca preț în comparație cu criptomonedele. El are fluctuații, desigur – poate avea cicluri bull sau corecții (de exemplu, a avut un mare bull market între 2000 și 2011 când a crescut de ~6 ori, apoi a scăzut ~45% până în 2015, apoi a urcat din nou, atingând în 2020-2022 noi maxime). Dar, per ansamblu, aurul se mișcă lent, iar în perioade de criză tinde să crească (fiind un refugiu).

Bitcoin este mult mai volatil – poate dubla sau înjumătăți valoarea într-un timp scurt, ceea ce aurul rar face. O comparație: în 2021 aurul a avut o variație destul de mică procentual, în timp ce Bitcoin a pierdut peste 50% în câteva luni și apoi a dublat la loc.

Această volatilitate ridicată a Bitcoin îl face nepotrivit pentru investitorii conservatori care doresc stabilitate pe termen scurt, pe când aurul este preferat ca stabilizator al portofoliilor (de exemplu, băncile centrale nu ar putea tolera volatilitatea crypto în rezerve, deocamdată).

Pe de altă parte, volatilitatea oferă și oportunități de profit mari – Bitcoin oferă potențial de randament mai mare decât aurul, cum s-a și văzut: în ultimii 10 ani, Bitcoin a avut performanțe mult superioare aurului ca apreciere procentuală, însă cu prețul unor oscilații semnificativ mai bruște.

Reglementare și deținere: Aurul este un activ fizic anonim – cine posedă efectiv aurul îi este și proprietar, nu există registru de deținători (dacă îl ții acasă). Dar pentru cantități mari, te bazezi fie pe depozitare în seifuri specializate, fie pe instrumente financiare (ETF-uri pe aur). Guvernele de-a lungul istoriei au reglementat sau chiar confiscat aur (celebrul ordin al lui F.D. Roosevelt din 1933 a interzis americanilor deținerea de aur monetar).

Bitcoin, fiind digital, ridică alte probleme: este ușor de transportat și ascuns (poți memora o frază seed și să treci granița cu averea „în cap”), deci oferă libertate individuală mai mare.

Pe de altă parte, guvernele pot reglementa dur exchange-urile, impune impozite sau chiar interdicții (cum a făcut China la un moment dat cu trading-ul crypto). Totuși, nu pot confisca sau controla la fel de ușor Bitcoin-ul care se află într-un portofel la care doar tu ai cheia privată, spre deosebire de aurul care fizic poate fi ridicat.

Bitcoin și aurul împărtășesc aspectul rarității și al percepției ca activ de refugiu (store of value), însă se deosebesc în modul în care își realizează această funcție. Bitcoin excelează la portabilitate, divizibilitate și previzibilitatea ofertei, pe când aurul excelează la stabilitate, tradiție și acceptare universală ca valoare.

De aceea, unii investitori le consideră complementare. Există discuții intense în comunitatea financiară: Poate Bitcoin să detroneze aurul pe termen lung ca principala rezervă de valoare? – Până în mai 2025, aurul are o capitalizare de piață (~14 trilioane USD) mult superioară Bitcoin (~1.8 trilioane la ~94k USD/BTC).

Unii cred că, pe măsură ce generațiile tinere, native digital, acumulează avuție, vor prefera Bitcoin (și crypto în general) peste aur, ceea ce ar putea duce la inversarea raportului. Alții cred că aurul nu va fi niciodată înlocuit complet, datorită istoriei sale unice. Cert este că, în ochii multora, Bitcoin a căpătat renumele de „aur digital” tocmai pentru că îndeplinește multe criterii de „banii tari” pe care le îndeplinea aurul, adaptate însă pentru era internetului.

Criptomonede vs. Acțiuni

Acțiunile (stocks) reprezintă participații de proprietate într-o companie listată la bursă.

Cumpărând o acțiune, devii practic co-proprietar al companiei respective, cu dreptul la o parte din profiturile acesteia (dividende) și la vot în adunările acționarilor (la unele categorii de acțiuni).

Acțiunile sunt o clasă de active bine înțeleasă și cu un istoric îndelungat (primele burse au peste 300 de ani). Să comparăm pe scurt acțiunile cu criptomonedele:

Valoare intrinsecă vs. speculativă: O diferență fundamentală este că acțiunile au o bază de evaluare relativ obiectivă: ele sunt legate de performanța financiară a unei companii.

O acțiune îți dă dreptul la o fracțiune din activele și câștigurile viitoare ale companiei. Astfel, există metrici de evaluare – de exemplu, indicatorul P/E (price to earnings ratio) care compară prețul acțiunii cu profitul companiei per acțiune.

În principiu, o acțiune are valoare intrinsecă dată de valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare pe care compania le va genera (deși, în realitate, prețurile pot devia de la fundamente pe termen scurt).

Pe de altă parte, majoritatea criptomonedelor (în special cele ca Bitcoin) nu sunt susținute de un flux de venituri sau de active productive. Valoarea lor este în întregime determinate de piață, adică de cât sunt oamenii dispuși să plătească pentru ele pe baza utilității percepute, a rarității și a cererii speculative.

Un Bitcoin nu îți dă dreptul la vreun venit – este valabil atâta timp cât altcineva îl va dori contra bani. Asta nu înseamnă că e „fără valoare”, ci că evaluarea sa este mai subiectivă.

Unii critici spun că „crypto nu are fundament”, pe când susținătorii argumentează că rețeaua și adoptarea sunt fundamentul (putem gândi, de exemplu, la Metcalfe’s law – valoarea unei rețele crește cu pătratul numărului de utilizatori – unii analiști au aplicat asta la Bitcoin).

Volatilitate și risc: Acțiunile, în general, sunt mai puțin volatile decât criptomonedele (deși există excepții – acțiuni de tip growth sau companii mici pot fi foarte volatile, dar un indice bursier precum S&P 500 are fluctuații mult mai temperate decât Bitcoin).

După cum remarca și un articol financiar, „acțiunile sunt volatile, dar criptomonedele sunt ridicol de volatile”. În bursa de acțiuni, o zi cu ±5% e o zi mare; în crypto, ±5% intră în normalul zilnic.

De asemenea, acțiunile tind să aibă cicluri bull/bear, dar rar vedem scăderi de 80% la indicele de piață (excepție prăbușirea 1929 sau 2008 unde s-au pierdut ~50%). În crypto, căderile de 80% în bear market sunt aproape așteptate.

Așadar, investind în crypto îți asumi riscuri mult mai mari pe termen scurt, în schimbul posibilității unor randamente mult mai mari dacă prinzi ciclul ascendent. O consecință: investițiile în acțiuni sunt văzute ca potrivite și pentru portofolii de pensii, economii pe termen lung (fiind acceptat că pe perioade lungi, de >10 ani, o selecție diversificată de acțiuni are probabilitate foarte mare de randament pozitiv); crypto, fiind așa nou și volatil, e considerat de majoritatea consultanților financiari ca speculativ, adică nu ar trebui să reprezinte decât o mică parte din portofoliu (acea parte de „high risk-high reward”).

Dividende și venit pasiv: Multe acțiuni oferă dividende – adică împart o parte din profitul companiei către acționari anual sau trimestrial. Aceasta înseamnă că poți avea un flux de venit pasiv de pe urma deținerii de acțiuni (de exemplu, companii mari ca Coca-Cola, Apple, plătesc dividende regulate).

În criptomonede, conceptul similar ar fi staking-ul la rețelele Proof-of-Stake (de exemplu, deținând și blocând Cardano sau Ethereum poți primi recompense de staking, care seamănă cu un fel de dobândă sau dividend pentru participarea la securitatea rețelei).

De asemenea, unele protocoale DeFi distribuie comisioanele generate către deținătorii unor token-uri (ex: Uniswap nu făcea asta până recent, dar alte DEX-uri da). Însă, în linii mari, majoritatea criptomonedelor (precum Bitcoin) nu oferă un venit inerent.

Ele pot fi comparate mai degrabă cu activele de tip „commodity” sau cu aurul din acest punct de vedere – câștigi numai dacă prețul urcă. Acțiunile, în schimb, pot aduce câștig și fără vânzare (prin dividende). Acest aspect face ca mulți investitori tradiționali să prefere acțiunile, considerând criptomonedele sterile în termeni de cashflow.

Reglementare și maturitate: Piețele de acțiuni sunt strict reglementate de mult timp. Există autorități (precum SEC în SUA) care impun companiilor listate să raporteze date financiare, să respecte standarde contabile, interzic insider trading-ul ș.a.m.d. Bursele de acțiuni au mecanisme de protecție (de exemplu, circuit breakers – opresc tranzacționarea dacă indicele scade prea brusc).

Tranzacționarea de acțiuni de către public necesită folosirea unor brokeri reglementați etc. Toată această infrastructură aduce încredere dar și birocratie și limite. Piața crypto a fost mult timp ca Vestul Sălbatic, cu reglementări reduse. Oricine își putea crea un token și lista pe un exchange descentralizat, oricine putea tranzacționa 24/7, fără KYC (anonymously) pe unele platforme. Abia recent autoritățile încearcă să creeze un cadru (uneori strict, alteori permisiv) pentru crypto.

Acest lucru face investițiile crypto pe de o parte mai accesibile global (poți participa direct fără custode, lucru foarte greu cu acțiunile dacă nu ai cont la un broker), dar pe de altă parte vine cu riscuri de contrapartidă mai mari (exchange-uri care pot da faliment – ex. MtGox, FTX; hack-uri; scheme frauduloase).

Deci, investind în acțiuni ai un mediu mai protejat legal, investind în crypto ești mai mult pe cont propriu, responsabil să-ți asiguri securitatea fondurilor (dacă alegi self-custody) sau să te asiguri că platforma pe care tranzacționezi e de încredere.

Program de tranzacționare: Un alt aspect practic – acțiunile se tranzacționează de obicei numai în orele de piață (de luni până vineri, programul bursier), pe când criptomonedele se tranzacționează non-stop, 24/7, la nivel global. Asta duce uneori la fenomene ciudate: investitorii tradiționali se trezesc luni dimineața și văd că prețul Bitcoin a oscilat puternic în weekend, ceea ce poate influența sentimentul pe acțiuni (de exemplu companiile tech care au investit în Bitcoin).

De asemenea, această permanentă funcționare a piețelor crypto poate fi stresantă pentru investitori – practic nu există pauză, se poate întâmpla ceva oricând, în toiul nopții sau de Crăciun. Pe de altă parte, oferă lichiditate continuă: dacă vrei, poți ieși sau intra în poziții oricând, nu ești blocat până se deschide bursa.

Diversificare și relație cu economia: Acțiunile sunt corelate cu starea economiei – dacă economia crește și companiile prosperă, în medie bursele cresc. Criptomonedele, la început, păreau necorelate, fiind influențate mai mult de factori interni (tehnologie, adoptare).

Însă pe măsură ce investitorii instituționali au intrat în crypto, s-a observat că Bitcoin, de pildă, are perioade în care se corelează destul de mult cu indicii bursieri (în special cu acțiunile de tehnologie – unii îl consideră acum ca un fel de acțiune tech extrem de speculativă).

În timpul crizei COVID din martie 2020, atât acțiunile cât și Bitcoin au scăzut abrupt împreună, ceea ce a arătat că în panici majore, corelația tinde spre 1 (toate scad). Totuși, pe termen mai lung, mulți investitori privesc crypto ca pe o clasă alternativă care ar putea oferi diversificare unui portofoliu clasic de acțiuni și obligațiuni.

De exemplu, în 2021 crypto a avut randamente extraordinare chiar și după ce acțiunile atinseseră multipli mari, deci a oferit un plus portofoliilor. Dar în 2022, când acțiunile au scăzut ~20%, Bitcoin a scăzut ~65%, deci a amplificat pierderea portofoliului dacă era prezent. Așadar, e cu dus și întors.

Psihologia investitorilor: În acțiuni investesc de mult timp atât investitori individuali, cât și fonduri mari, pensii, etc. Există o întreagă literatură despre investiții pe termen lung în acțiuni (ex: metoda buy and hold pe indici, care statistic a dat rezultate bune pe 30+ ani).

La crypto, mulți tratează investiția ca pe un joc speculativ pe termen scurt, deși există și adepți ai strategiei „HODL” (buy & hold pe termen lung, mai ales la Bitcoin, pornind de la credința în creșterea pe termen lung). Totuși, lipsa de „cash flow” al crypto face dificil de aplicat modelele clasice de evaluare (nu poți calcula un P/E la Bitcoin, un DCF etc.). Prin urmare, investiția în crypto e mult despre narative și momentum.

La acțiuni, chiar dacă intră multă psihologie, în final profitabilitatea companiei contează – dacă o firmă face constant profit tot mai mare, acțiunea tinde să crească, indiferent de hype sau anti-hype temporar.

Criptomonedele și acțiunile sunt active foarte diferite ca profil de risc și sursă a valorii.

Criptomonedele sunt mai speculative, mai volatile, dar oferă potențial de câștig (sau pierdere) mai mare pe termen scurt. Acțiunile sunt un pilon tradițional al investițiilor, oferind un echilibru între risc și creștere, bazat pe forța companiilor și a economiei. Un investitor obișnuit înțelege acțiunile (poți analiza bilanțul unei companii, produsele sale, poziția pe piață), pe când la crypto trebuie să înțelegi tehnologia, adopția, plus factorul x al sentimentului pieței.

E de remarcat că nu e neapărat „crypto vs acțiuni” ca antagoniste – multe companii din sectorul tech și financiar au început să integreze crypto (de ex. companii de plăți), iar acum există și acțiuni proxy pentru crypto (de ex. Coinbase este listată la bursă, MicroStrategy deține enorm Bitcoin și acțiunea sa se mișcă în tandem cu prețul BTC, companii miniere de Bitcoin listate etc.).

În plus, au apărut ETF-uri futures Bitcoin, și poate în curând ETF spot Bitcoin – acestea vor face crypto și mai accesibil investitorilor tradiționali, blurând granița între piețe.

În ansamblu, principala diferență este cea evidențiată și de experți: „o acțiune reprezintă proprietatea asupra unui business real cu fluxuri de numerar, crypto în majoritatea cazurilor nu reprezintă nimic tangibil”. Asta nu înseamnă că crypto nu poate avea valoare – înseamnă doar că modul în care se manifestă valoarea este diferit (prin utilitatea și raritatea percepute, mai degrabă decât prin dividende sau drepturi legale).

Pentru cineva care investește, e important să știe acest lucru: evaluarea criptomonedelor este mai dificil de făcut pe baze raționale, ceea ce o face mai predispusă la bule speculative sau la scăderi bruște pe panică, comparativ cu acțiunile unde există ancore valorice precum profiturile companiilor.

Criptomonede vs. Valute tradiționale (Fiat)

Monedele tradiționale (numite și valute fiat) sunt banii emiși de guverne și susținuți de autoritatea acestora. Exemplul cel mai la îndemână: leul românesc, dolarul american, euro etc.

Spre deosebire de o vreme de mult apusă (când banii erau legați de aur – standardul aur a luat sfârșit la începutul anilor ’70), astăzi valutele fiat nu au acoperire în bunuri fizice; valoarea lor derivă din încrederea publicului că guvernul și banca centrală le vor gestiona în așa fel încât să rămână stabile și acceptate.

Expresia „fiat” vine din latină și înseamnă „să fie făcut” – practic, banii fiat au valoare pentru că statul decretă că au și pentru că toată lumea îi acceptă ca mijloc de plată (inclusiv statul îi cere pentru taxe). Să vedem cum se compară cu crypto:

Centralizare vs. Decentralizare: Monedele fiat sunt centralizate. Banca centrală (BNR, FED, BCE etc.) controlează emisia de bani și conduce politica monetară (stabilește dobânzi, rezerve, tipărește sau retrage bani din circulație etc.).

Guvernele pot, în situații extreme, impune controale de capital, îngheța conturi, devaloriza moneda prin tipărire excesivă.

Prin contrast, majoritatea criptomonedelor sunt decentralizate – emisia lor urmează un algoritm prestabilit, fără intervenție umană arbitrară, iar tranzacțiile nu pot fi blocate de o entitate centrală.

Aceasta înseamnă că crypto oferă suveranitate individuală: dacă deții cheile private, nimeni nu-ți poate lua monedele, nimeni nu-ți poate devaloriza averea emițând mai multe monede din senin (cel puțin pentru cele cu supply fix sau limitat), nimeni nu-ți poate interzice să trimiți bani direct altui individ, nici măcar peste granițe.

Cu banii fiat, ești întotdeauna expus deciziilor autorităților – de exemplu, un episod notoriu: demonetizarea din India 2016, când brusc bancnotele mari au fost scoase din uz, ceea ce a cauzat haos.

Un alt exemplu: controlul strict al banilor în China (ex. imposibilitatea de a scoate sume mari din țară). Criptomonedele au luat naștere tocmai ca reacție la centralizarea excesivă – Bitcoin a fost lansat la scurt timp după criza financiară din 2008, într-un context de nemulțumire față de bail-out-urile băncilor și politicile monetare agresive. Cu crypto, “fii tu propria ta bancă” este un motto – însă acest lucru vine și cu responsabilitatea integrală asupra siguranței fondurilor (dacă pierzi cheia privată sau o divulgi, nu există recuperare, nu există „la bancă am cont și mă duc cu buletinul să-mi recuperez parola”).

Ofertă nelimitată vs. limitată: Monedele fiat, de principiu, nu au limită superioară la cât se poate emite. Băncile centrale emit bani în funcție de nevoile economiei și obiectivele de politică (inflație țintită de obicei ~2% la USD/EUR).

Această flexibilitate e văzută ca un instrument necesar pentru a gestiona crize (de ex., tipărire pentru stimulare economică în recesiune) sau a acomoda creșterea economiei. Totuși, în lungă durată, asta înseamnă că valutele fiat își pierd valoarea în termeni de putere de cumpărare, adică suferă de inflație.

De exemplu, 1 dolar astăzi cumpără mult mai puțin decât acum 50 de ani; leul românesc a trecut prin inflații mari în anii ’90 și denominarea din 2005 (tăierea a 4 zerouri) reflectă pierderea masivă de valoare istorică.

Prin comparație, multe criptomonede (Bitcoin iarăși exemplul principal) au oferta strict limitată sau calculată. Bitcoin e deflaționist (în sensul de supply) prin design – după 2140 nu se vor mai emite deloc, și chiar înainte, rata de creștere scade. Ethereum, după trecerea la Proof of Stake și cu mecanismul EIP-1559 (care arde comisioane), a devenit în anumite perioade cu emisii net negative (deflaționist – supply-ul scade).

Asta nu înseamnă că prețul crypto nu poate scădea – prețul ține de cerere – dar în termeni de cantitate, crypto nu suferă de „inflație monetară imprevizibilă” precum fiat. Unii consideră deci crypto, în special Bitcoin, ca un hedge împotriva inflației fiat: argumentul e că dacă dolarul își pierde puterea de cumpărare de ex. 2% anual, într-un deceniu ai ~20% erodare, pe când Bitcoin nefiind supus emiterii suplimentare după o limită, ar trebui să-și mențină sau crească valoarea relativ.

Desigur, practica a arătat că Bitcoin pe termene scurte poate fi mult mai volatil decât rata inflației, deci nu e stabil; dar pe termene lungi a bătut inflația cu vârf și îndesat (dacă l-ai ținut 5-10 ani, creșterea a fost mult peste inflație).

Legal tender (acceptare obligatorie): O diferență esențială e că valutele fiat sunt monede legale: un guvern spune „acești bani trebuie acceptați în țară pentru plata datoriilor și obligațiilor”. Asta creează cerere automată – toată lumea are nevoie de moneda țării sale pentru a plăti lucruri și taxe.

Criptomonedele nu au acest statut (cu excepția El Salvador și Republica Centrafricană care au făcut Bitcoin monedă legală – cazuri speciale). Astfel, criptomonedele sunt în competiție liberă pe piață pentru a fi acceptate. Până acum, acceptarea lor în tranzacții de zi cu zi rămâne limitată. Majoritatea oamenilor nu-și plătesc chiria sau cumpărăturile direct în crypto (unii o fac, dar nu e mainstream).

Valutele fiat sunt stabile și toată lumea le folosește zilnic. Deci, în termeni de uz ca monedă de schimb, crypto mai are mult de mers pentru a ajunge la nivelul fiat. De fapt, marea majoritate a investitorilor privesc crypto nu ca monedă de cheltuit, ci ca activ de investit / stocat valoare, cel puțin până acum.

Volatilitate și stabilitate: Monedele fiat (cel puțin cele ale țărilor cu economie stabilă) sunt relativ stabile pe perioade scurte. 1 dolar va fi tot cam 1 dolar mâine (față de bunuri se poate deprecia încet prin inflație, dar nu se înjumătățește peste noapte).

În țări cu inflație mică, prețurile bunurilor în monedă locală variază lent, deci valuta este un etalon de preț convenabil. În schimb, criptomonedele majore pot avea oscilații zilnice mari, ceea ce le face nepotrivite ca unitate de cont – e greu ca magazin să afișezi prețul în BTC când acesta poate varia cu 5-10% într-o zi.

De aceea, conceptul de stablecoin a apărut – monede digitale legate de valute fiat (USDT, USDC, DAI etc.), care combină (ideal) stabilitatea fiat cu avantajele digitale (ușor de transferat global). Stablecoins au cunoscut adoptare masivă în cripto, tocmai pentru că oferă un refugiu stabil.

Dar stablecoin-urile nu sunt fundamental diferite de fiat – ele preiau valoarea fiat (unele sunt susținute 1:1 cu rezerve, altele algoritmic). Aici vedem că, de fapt, valutele fiat și criptomonedele pot coexista complementar: fiat e bun ca etalon stabil, crypto e bun ca inovație și potențial de creștere. Chiar se vede și în piață: mulți folosesc stablecoins în ecosistem pentru a face tranzacții fără a părăsi rețelele crypto.

Politica monetară vs. algoritmi: Un avantaj al fiat e considerat politica monetară flexibilă – băncile centrale pot crește masa monetară în vremuri de criză pentru a stimula economia, pot scădea dobânzile ca să încurajeze creditarea, sau pot face opusul ca să combată inflația.

Această „finețe” lipsește la Bitcoin – protocolul e fix, nu poți mări supply-ul dacă există un șoc de lichiditate. Unii economiști critică crypto exact pentru rigiditate: argumentul e că o economie are nevoie de un lender of last resort și de management macro, altfel crizele pot fi mai severe.

Susținătorii crypto cred în regula fixă – ei spun că băncile centrale adesea fac mai mult rău pe termen lung prin intervenții excesive (tipăriri care duc la inflații mari, bule, etc.), deci preferă un sistem automat, unde moneda nu e manipulată. Este practic o veche dezbatere între Keynesieni (intervenție activă) și Monetariști/Hayekieni (reguli stricte). Crypto a renăscut discuția asta în alt mediu.

Anonimitate și confidențialitate: Plățile cu numerar fiat (bancnote) sunt anonime – dacă plătesc cu bani gheață, nu e neapărat un registru (exceptând poate camerele de supraveghere 😊). Plățile electronice fiat (transfer bancar, card) nu sunt anonime deloc – trec prin bănci, totul e înregistrat pe nume.

Criptomonedele precum Bitcoin sunt pseudo-anonime: adresele nu au nume, dar tranzacțiile sunt publice pe blockchain, deci cu analiză se poate de-anonimiza în parte fluxul (plus exchange-urile reglementate cer KYC la rampă).

Există monede ca Monero, Zcash care pun accent pe confidențialitate ridicată. De aceea, crypto a fost perceput și ca preferat de cei care vor intimitate sau de rău-făcători (deși studiile arată că procentul de utilizare ilicită a crypto e destul de mic și în scădere, deoarece la o analiză temeinică, criptomonedele publice pot să nu fie chiar prietenoase infractorilor – e totul scris permanent pe un blockchain public, ceea ce lasă urme).

Oricum, comparativ, crypto oferă potențial de confidențialitate sporită față de plățile digitale fiat, ceea ce pentru unii utilizatori e un plus (de exemplu, cei ce trimit remitențe în țări unde regimul politic e opresiv pot prefera crypto).

Adopție generală: Aici valutele fiat câștigă clar – aproape fiecare adult din lume folosește valute fiat zilnic, pe când criptomonedele, deși în creștere, au probabil o rată de adopție la nivel de zeci de milioane de utilizatori activi global, poate o mică parte din populație.

Totuși, adopția crypto crește, în special în țări cu inflație mare unde populația caută alternative (ex: Turcia, Argentina, Nigeria – acolo utilizarea de stablecoin sau Bitcoin este destul de comună ca hedge contra inflației galopante).

Cu timpul, dacă crypto devine mai ușor de folosit și stabil, ar putea vedea adopție mai largă. Însă e posibil ca și valutele fiat să evolueze – conceptul de CBDC (Central Bank Digital Currency), adică monede digitale emise direct de băncile centrale, e în lucru în multe țări. Acestea ar combina avantajele tehnologiei (plăți digitale instant) cu controlul centralizat al fiat. Rămâne de văzut cum vor coexista cu crypto descentralizat.

Criptomonedele și valutele fiat servesc același scop de bază – a acționa ca mijloc de schimb și depozit de valoare – dar o fac pornind de filosofii opuse. Fiat-ul se bazează pe încrederea în stat și pe obligativitatea legală, are valoare stabilă local dar își pierde puterea în timp (inflație), e centralizat și controlat.

Crypto se bazează pe încrederea în algoritmi și consens distribuit, are volatilitate ridicată dar potențial de apreciere pe termen lung (dacă adoptarea crește), e decentralizat și nereglementat central, punând puterea și responsabilitatea în mâinile utilizatorului.

Unii văd crypto ca o evoluție naturală a banilor în era internetului – bani nativi digital, globali, programabili (smart contracts) și care nu pot fi devalorizați prin tipărire excesivă.

Alții îl văd ca nepotrivit pentru a substitui complet monedele naționale, datorită lipsei stabilității și riscurilor. Cel mai probabil, vom vedea o coexistență: valutele fiat probabil vor rămâne dominante în economii și susținute de guverne, în timp ce criptomonedele vor continua să fie folosite ca active alternative de investiție și, în unele cazuri de nișă, ca monede de schimb (de ex. în industrii emergente sau regiuni unde sistemul bancar e deficitar).

Viitorul ar putea aduce mai multă convergență – de exemplu portofele unde poți ține atât lei/euro digitali (CBDC) cât și Bitcoin și stablecoins, și alegi cu ce să plătești, conversia făcându-se fluid în spate.

De ce criptomonedele sunt valoroase și perspective de viitor?

În final, dacă ar fi să sintetizăm de ce criptomonedele sunt considerate valoroase, răspunsul ar reuni ideile discutate:

Inovația tehnologică și utilitatea – Criptomonedele, și tehnologia blockchain în general, au introdus soluții noi la probleme vechi: transfer de valoare fără intermediari, contracte auto-executabile, active digitale unice (NFT), finanțe deschise oricui (DeFi) și multe altele.

Această utilitate reală, chiar dacă în stadiu incipient, conferă valoare deoarece oamenii folosesc aceste rețele și plătesc pentru serviciile lor (fie direct prin comisioane de rețea, fie indirect prin a deține monedele lor).

Pe măsură ce tehnologia se maturizează, se așteaptă ca utilitatea să crească – de exemplu, dacă mâine o aplicație blockchain devine la fel de folosită ca YouTube sau Facebook, moneda nativă a acelei platforme ar căpăta o valoare imensă datorită cererii.

Raritatea și protecția împotriva inflației – Majoritatea criptomonedelor mari au mecanisme de aprovizionare limitată sau previzibilă, oferind o formă de bani cu politică monetară stabilă.

Într-o lume în care mulți sunt îngrijorați de inflația monedelor naționale și de deprecierea economiilor lor, criptomonedele apar ca o alternativă de ”bani tari” (hard money). Bitcoin în special a fost îmbrățișat de investitori ca o rezervă de valoare pe termen lung, un fel de „aur al generației digitale”. Această percepție s-a consolidat și prin faptul că, în ciuda volatilității, pe intervale lungi Bitcoin și alte criptomonede au oferit randamente substanțial pozitive, surclasând inflația și multe active tradiționale.

Rețeaua și efectul comunității – Valoarea unei monede crește odată cu numărul de oameni care o dețin și o folosesc. Criptomonedele populare au construit comunități globale pasionate, care le promovează și le dezvoltă.

Efectul de rețea conferă și o anumită inerție – odată ce o criptomonedă devine standard de facto într-un domeniu (ex: Ethereum în domeniul aplicațiilor descentralizate), e greu de înlăturat, ceea ce păstrează cererea ridicată pentru ea.

Încrederea reciprocă a utilizatorilor că moneda respectivă are și va avea valoare devine o profeție auto-împlinită: toți îi acordă valoare pentru că știu că și ceilalți îi acordă valoare.

Încrederea în sistem și descentralizarea – Oamenii prețuiesc criptomonedele și pentru filosofia pe care o reprezintă: un sistem financiar alternativ, transparent, rezistent la cenzură și la abuz.

Faptul că poți să fii propriu tău custode de valori, fără să depinzi de bănci (care pot da faliment sau îți pot bloca fondurile), faptul că știi regulile jocului (codul sursă e public) și nimeni nu le poate schimba după bunul plac – toate acestea dau o siguranță de ordin diferit față de sistemul financiar tradițional. Sigur, nu e complet lipsit de riscuri, dar sunt alt fel de riscuri – tehnologice, de păstrare a cheilor, de volatilitate – pe care mulți sunt dispuși să le gestioneze pentru a obține beneficiile independentei financiare.

Pe termen lung, dacă instituțiile tradiționale își erodează încrederea (prin politici inflaționiste sau restricții), criptomonedele ar putea fi percepute tot mai mult ca un antidot – un spațiu unde valorile nu pot fi ușor controlate de altcineva.

Performanța istorică a prețurilor – Un argument pragmatic: criptomonedele sunt valoroase și pentru că au adus câștiguri substanțiale multor investitori, mai ales cei care au avut viziunea și răbdarea să investească devreme. Istoricul bull market-urilor succesive (2013, 2017, 2020-2021, 2024) a convins tot mai multe persoane și entități că piața cripto nu este un foc de paie trecător, ci o nouă clasă de active care crește pe măsură ce este adoptată.

Desigur, există și mulți care au pierdut bani în prăbușirile ulterioare, dar per ansamblu, direcția pe termen lung a fost ascendentă. Asta creează un cerc de feedback: creșterile mari atrag atenția mass-media și a publicului, ceea ce aduce noi investitori, care la rândul lor cresc cererea și prețurile.

Privind spre viitor, sunt câteva aspecte care merită atenție, deoarece vor influența percepția asupra valorii criptomonedelor:

Adoptarea mainstream: În ce măsură vor intra criptomonedele în viața de zi cu zi a omului obișnuit? Vom ajunge să plătim cafeaua cu Bitcoin sau stablecoin fără efort? Vor folosi companiile mari blockchain-ul pentru diverse aplicații astfel încât utilizatorii nici să nu-și dea seama că folosesc crypto în back-end?

Dacă adoptarea continuă să crească – de la zeci de milioane de utilizatori la sute de milioane sau miliarde – atunci criptomonedele ar putea deveni la fel de banale și indispensabile precum internetul astăzi. Asta ar însemna o recunoaștere deplină a valorii lor.

Reglementarea: Un factor crucial. Până acum, reglementările au fost fragmentate – unele țări au îmbrățișat crypto (precum El Salvador cu Bitcoin sau Elveția cu o legislație crypto-friendly), altele le-au respins (ex. China a interzis trading-ul de criptomonede la un moment dat, India a oscilat între interdicții și permisiuni).

În UE și SUA s-au făcut pași spre reglementare (UE a adoptat recent MiCA – un cadru de reglementare pentru crypto-active). Reglementarea poate aduce legitimitate și protecție (ceea ce ar crește adoptarea și deci valoarea), dar dacă e prea drastică ar putea frâna inovația sau alunga o parte din activitate în underground.

O reglementare echilibrată în marile economii, care să permită inovația dar să prevină abuzurile (scam-uri, spălare de bani), ar fi probabil bullish pentru întreaga industrie – ar convinge și marile instituții financiare să intre cu sume și mai mari (deja unele fonduri mari așteaptă claritate legală pentru a investi masiv).

ETF-urile spot Bitcoin în SUA, dacă vor fi aprobate (posibil în 2024-2025), ar aduce multe miliarde de dolari potențial în piață, crescând cererea. Prin urmare, claritatea reglementării e un catalizator de urmărit.

Tehnologia și scalabilitatea: Unii critici spun: „Criptomonedele sunt frumoase, dar pot ele procesa suficiente tranzacții ca să susțină un sistem financiar global? Sunt ele eficiente energetic și rapid?” Până acum, au existat probleme – rețele precum Ethereum înainte de upgrade-uri erau lente și scumpe când erau aglomerate.

Însă se lucrează intens la soluții de scalare: rețele de nivel 2 (ex. Lightning Network pentru Bitcoin, Optimistic/ZK rollups pentru Ethereum), sharding (Ethereum planifică asta), lanțuri alternative (Solana, etc. deja oferă mii de TPS).

Dacă aceste soluții se dovedesc viabile, în viitor experiența utilizatorilor cu crypto ar putea fi la fel de fluidă ca și cu aplicațiile web actuale (dar cu avantajele descentralizării). Tehnologia blockchain evoluează într-un ritm rapid – cine prinde gustul ține pasul cu noutăți aproape zilnice. Această inovație continuă este un semn de sănătate al domeniului: mereu apar îmbunătățiri, mereu se rezolvă din limitările actuale. În măsura în care se vor rezolva problemele de viteză, cost și ușurință de utilizare, valoarea criptomonedelor ar trebui să crească, deoarece va crește utilitatea lor practică.

Integrarea cu finanțele tradiționale: Vedem deja bănci mari care experimentează cu crypto sau custodiază crypto pentru clienți instituționali. Dacă trendul continuă, liniile dintre crypto și finanțele tradiționale se pot estompa. S-ar putea ca, în viitor, să nu mai vorbim de „investiții în crypto” ca ceva separat – ar fi doar o altă categorie în portofoliul oricui, alături de acțiuni, obligațiuni, etc.

O integrare completă (ex: posibilitatea de a obține un credit ipotecar punând garanție crypto, sau asigurări on-chain, etc.) ar valida și mai mult valoarea acestor active. Deja conceptul de DeFi (finanțe descentralizate) încearcă să recreeze servicii financiare (împrumuturi, lichiditate, derivativ etc.) într-un mod descentralizat. Dacă reușește la scară, ar putea disrupe din rolul instituțiilor tradiționale.

Utilizări noi neașteptate: La fel cum internetul acum 25 ani era folosit în principal pentru e-mail și pagini web simple, iar astăzi avem economii întregi bazate pe el (streaming, social media, cloud, e-commerce, telemedicină…), la fel blockchain-ul ar putea da naștere unor aplicații pe care cu greu le putem anticipa acum, și care ar genera cerere masivă pentru anumite criptomonede.

De pildă, în 2021 nimeni nu se aștepta ca NFT-urile cu colecții de artă digitală să explodeze așa și să aducă mulți oameni noi în crypto. Pe viitor, poate vom vedea identitate digitală descentralizată, rețele sociale descentralizate unde creatorii sunt recompensați direct cu token-uri, sau cine știe – proprietăți imobiliare tokenizate tranzacționate pe blockchain, etc.

Fiecare astfel de inovație poate deveni un driver de valoare pentru token-urile asociate.

Desigur, nu trebuie ignorate nici provocările și riscurile: volatilitatea extremă rămâne un impediment pentru unii, amenințările de securitate informatică (ex: dacă, ipotetic, computerele cuantice ar putea rupe criptografia curentă – deși se lucrează la algoritmi post-cuante), riscul de supra-reglementare (unele guverne pot încerca să interzică anumite utilizări), sau simplul fapt că adoptarea în masă presupune și educația maselor – mulți oameni încă nu înțeleg cum funcționează crypto și pot cădea pradă unor escrocherii sau pot face greșeli (pierde seed phrase, etc.).

Comunitatea crypto abordează aceste probleme: se fac eforturi mari de educație, interfața aplicațiilor devine mai prietenoasă, iar securitatea evoluează (portofele hardware, contracte auditate, etc.).

Criptomonedele sunt valoroase pentru că oamenii le conferă valoare datorită utilității și caracteristicilor lor unice. Ele combină elemente de tehnologie inovatoare, economie și sociologie, într-un mod care a captat imaginația multora.

Sunt atât un activ speculativ de mare risc, cât și o potențială paradigmă viitoare a banilor și a internetului. Este foarte posibil ca, peste 10 sau 20 de ani, să privim înapoi la anii 2020 ca la perioada de pionierat în care se punea fundația unui nou sistem financiar global, hibrid (tradițional + cripto).

Faptul că astăzi vorbim despre trilioane de dolari investiți în criptomonede, despre bănci centrale care împrumută concepte de la ele, despre companii listate care țin Bitcoin în trezorerie – toate acestea indică că fenomenul crypto a devenit mainstream într-o anumită măsură și că percepția asupra valorii sale s-a schimbat enorm de la apariție până acum.

Pentru publicul larg care se întreabă „de ce sunt valoroase criptomonedele”, răspunsul simplu este: pentru că aduc ceva nou și util în lume, într-un mod rar și sigur, iar oamenii cred în viitorul lor. Această credință, susținută de dovezi concrete de adoptare și de performanța de până acum, face ca astăzi criptomonedele să fie considerate valoroase.

Ca orice inovație disruptivă, drumul lor nu este lin, dar potențialul pe termen lung este recunoscut tot mai mult. Iar viitorul – cu o economie tot mai digitalizată – pare să ofere mai degrabă oportunități decât obstacole pentru creșterea importanței criptomonedelor în ansamblul sistemului financiar global.

În definitiv, valoarea oricărui instrument financiar este dată de consensul oamenilor asupra valorii sale. Iar în cazul criptomonedelor, acest consens s-a format rapid și global, construind o piață vibrantă. Dacă trendurile actuale continuă, criptomonedele ar putea deveni o componentă de bază a economiei digitale de mâine – valoroase nu doar în termeni de preț pe un grafic, ci valoroase prin utilitatea și libertatea financiară pe care o oferă.

Surse: Pentru realizarea acestui articol au fost utilizate informații și date actualizate din surse oficiale și platforme de analiză financiară, incluzând istorice de preț și capitalizare de piață de pe

CoinMarketCap, analize Investopedia privind evoluția Bitcoin, date CoinLore/CoinGecko referitoare la maximele și minimele atinse de Ethereum, Solana, Cardano, precum și articole de cercetare despre factorii de valoare ai criptomonedelor (raritate, efect de rețea, adopție etc.).

De asemenea, comparațiile cu aurul și acțiunile au fost susținute de date comparative (ex: plafon de 21 mil. BTC vs creștere 1,5% anuală a stocului de aur; volatilitatea relativă a acțiunilor vs crypto). Aceste surse confirmă și contextualizează afirmațiile, oferind credibilitate și acuratețe analizelor prezentate.